Uninominal cu surprize

Noul sistem de votare a lăsat pe dinafară nume sonore din politica românească, în timp ce candidaţi mai puţin cunoscuţi au primit mandate datorită redistribuirii. Noul Parlament este rezultatul voturilor acordate de numai 39,26% din totalul populaţiei cu drept de vot.

Modul de atribuire a mandatelor de senator şi deputat a stârnit numeroase dispute. Ocupanţi ai locurilor doi şi chiar trei au primit mandate, în condiţiile în care unii dintre ei au strâns sub 20% din voturile valabil exprimate. În contrapartidă, au ratat intrarea în Parlament politicieni care s-au situat pe primul loc în colegiul în care au candidat, dar care nu au reuşit să strângă 50% plus unul din voturi. Însă aşa funcţionează sistemul de vot adoptat chiar în Legislativ.

Bogdan Olteanu, candidat la Camera Deputaţilor, şi Norica Nicolai, aflată în cursa pentru Senat, sunt două exemple în acest sens. Deşi a obţinut cel mai mare scor în colegiul în care a candidat, Nicolai nu a „prins” un mandat de senator în viitoarea legislatură. Olteanu, în schimb, s-a clasat pe locul trei cu 26,6%, însă după redistribuirea voturilor a reuşit să obţină un nou mandat de parlamentar.

“Asta este, e efectul unei legi la care nu ne-am aplecat foarte serios, pe care am lucrat-o la presiunea opiniei publice şi care a adus tot felul de aberaţii în Parlament”, a comentat preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Norica Nicolai, citată de NewsIn.

Parlament fără artişti

Adrian Păunescu a câştigat şi el locul întâi, dar nu intră în Parlament la redistribuire. Nici cântăreţele Luminiţa Anghel şi Dida Drăgan nu au reuşit să obţină mandate în urma sufragiului. Sergiu Nicolaescu a rămas şi el în afara Parlamentului. La fel şi Florin Călinescu.

Partidul Social Democrat (PSD) împreună cu Partidul Conservator (PC), Partidul Democrat Liberal (PDL), Partidul Naţional Liberal şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) intră în viitorul Parlament, fiind singurele partide care au întrunit pragul electoral. Perdantele alegerilor sunt PRM şi PNG, iar Corneliu Vadim Tudor, Lucian Bolcaş şi Gigi Becali rămân şi ei pe dinafară. Doar 90 de candidaţi au câştigat 50% plus unul din voturi, asigurându-şi astfel intrarea în Parlament.

Potrivit Biroului Electoral Central, PDL a obţinut la Camera Deputaţilor 115 mandate, Alianţa PSD+PC a obţinut 114 mandate de deputat, PNL - 65, iar UDMR 22. La Senat, PDL a obţinut - 51 de mandate, Alianţa PSD+PC are 49 de mandate de deputat, PNL - 28 şi UDMR - 9 mandate. Celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul electoral de 5%.

Virgil Pop, reprezentant PNL, situat la alegeri pe locul al treilea în Colegiul numărul opt Turda, a aflat că va primi un mandat de deputat după ce s-a făcut redistribuirea voturilor. Vestea a fost de două ori bună pentru turdean. Faptul că a ajuns deputat îl scoate din închisoare.

Pop este în prezent reţinut de Poliţia din Cluj, fiind anchetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă. Legea prevede, însă, că Poliţia este obligată să îl elibereze la data convocării noului Parlament. Pop îşi va pierde calitatea de deputat numai dacă sentinţa privind condamnarea sa va rămâne definitivă.

O altă curiozitate este Koto Jozsef, candidatul UDMR în Colegiul patru din diasporă – Orientul Mijlociu, Africa şi Asia care a fost ales cu doar 34 de voturi. Acesta a declarat că îi place să fie primul, chiar şi la cele mai puţine voturi obţinute de un candidat care a obţinut mandat la aceste alegeri parlamentare.

În colegiul său, numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 1.768.Un alt candidat de vârsta a treia din partea UDMR Cluj a câştigat în urma alegerilor parlamentare un mandat de deputat. Este vorba de Palfi Zoltan, deputat în Colegiul numărul nouă, care are 65 de ani şi a ajuns în Parlament prin redistribuirea de la nivel judeţean, după ce a fost votat de 1.825 de persoane.

Mult roşu şi portocaliu

Harta politică a ţării a devenit preponderent portocalie în vestul şi nord-vestul ţării şi roşie spre sud şi est. PDL a „colorat” 17 judeţe, iar PSD - 16, arealul său de dominaţie micşorându-se simţitor faţă de anul 2004 când domina 28 de judeţe în timp ce doar nouă erau portocalii.