Unde mai putem munci în Europa
0
Românii au puţine şanse de a scăpa în 2012 de restricţiile pe care le impun ţările europene cu economiile cele mai dezvoltate.
Românii nu pot accesa la liber joburi din 15 state europene, membre UE sau ale Spaţiului Economic European (SEE) plus Elveţia. Dintre acestea, o singură ţară a anunţat că va accepta lucrători români şi bulgari de la 1 ianuarie 2012 - este vorba despre Islanda, membră SEE. Toate celelalte state trebuie să anunţe în următoarele săptămâni politica pe care o vor adopta faţă de lucrătorii români în viitorii doi ani în care-i mai pot refuza pe piaţa muncii locale. De la 1 ianuarie 2014, românii vor avea drept de muncă oriunde în Europa, mai puţin Elveţia.
Recomandare ignorată
Austria, Olanda şi Marea Britanie nu se tem de reacţia Comisiei Europene, aşa cum nu s-au sinchisit nici de rezoluţia votată în Parlamentul European, la sfârşitul lui octombrie. Documentul recomandă statelor UE să-şi deschidă total piaţa muncii, pentru români şi bulgari, de la 1 ianuarie 2012. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, PE va solicita Comisiei să oblige statele din Uniune să facă acest lucru. În continuare prezentăm condiţiile de muncă pentru români impuse în Europa.
Austria
Muncitorii români au nevoie de permis de muncă, acesta eliberându-se la solicitarea angajatorului. De la 1 ianuarie 2008, românii pot ocupa joburi care se înscriu în 50 de grupe de meserii. Astfel, se pot elibera aprobări de muncă în construcţii civile şi construcţii de maşini, pentru bucătari şi pentru ospătari.
Belgia
Angajatorul obţine mai întâi o autorizaţie de muncă pentru românul recrutat şi, pe baza acesteia, cel din urmă va cere autorităţilor eliberarea permisului de muncă. Procedura durează doar cinci zile dacă este vorba de joburi „critice" pentru care nu există suficienţi specialişti belgieni. Fiecare din cele patru regiuni (Valonia, Flandra, Bruxelles, Comunitatea germanofonă) are lista ei de meserii „critice".
Elveţia
Perioada tranzitorie, de şapte ani, a început în 2009, şi se mai poate prelungi încă 3 ani, până în 2019. Din 2009 şi până în 2016, firmele elveţiene nu pot angaja români sau bulgari decât atunci când nu găsesc în Ţara Cantoanelor sau în statele UE o persoană care să dorească ori să fie suficient de pregătită.
Franţa
Este nevoie de o autorizaţie de muncă. Românii pot ocupa doar poziţii aflate pe lista celor 150 de profesii şi meserii pentru care s-a deschis piaţa, din domeniile: construcţii, comerţ, agricultură, electricitate şi electronică, transporturi, logistică şi turism, industria uşoară, industria de prelucrare a lemnului, grafică, gestiunea informatică, cercetare, sistemul bancar şi al asigurărilor, servicii casnice, management, sănătate etc.
Germania
Restricţiile s-au extins anul acesta şi în sfera prestării de servicii de către societăţile stabilite în România, pentru anumite domenii cum ar fi construcţiile şi sectoarele conexe, decoraţiunile interioare şi activităţi de curăţătorie industrială. Cetăţenii români se pot angaja în Germania doar pe baza unuia dintre cele trei acorduri semnate între cele două ţări: pentru lucrători sezonieri şi ajutor casnic, pentru lucrători oaspeţi şi pentru lucrători detaşaţi în baza contractelor de prestări servicii. De asemenea, există un program anual prin care studenţii şi masteranzii pot obţine joburi sezoniere pe durata vacanţei de vară.
Irlanda
Permisul de muncă se acordă angajatului, nu angajatorului. Mai este nevoie şi de obţinerea unui număr PPS (înregistrarea în reţeaua de asistenţă socială naţională), care se eliberează de Biroul local de Asistenţă Socială.
Italia
Românii pot lucra în agricultură, servicii hoteliere şi turism, servicii casnice şi servicii de îngrijire, construcţii, inginerie, management şi muncă înalt calificată, muncă sezonieră. Angajatorul este cel care trebuie să se ocupe de formalităţi, dar lucrătorul trebuie să obţină permisul de şedere, eliberat de oficiul de poliţie.
Liechtenstein
Românii care doresc să lucreze în Liechtenstein trebuie să obţină permis de şedere şi de avizare sau înregistrare. Legislaţia prevede trei tipuri de aprobări de permis de şedere şi de avizare pentru exercitarea de activităţi lucrative.
Luxemburg
Permisele de muncă se acordă în procedură minimală şi simplificată în următoarele domenii: agricultură, industria hotelieră, viticultură. Pentru celelalte sectoare, procedura depinde de situaţia de pe piaţa forţei de muncă.
Malta
Fiecare solicitare pentru permis de muncă va fi evaluată individual. Permisele se acordă pentru posturile care necesită lucrători calificaţi şi cu experienţă, precum şi pentru ocupaţiile pentru care înregistrează deficit pe piaţa forţei de muncă din Malta (personal sanitar, de exemplu).
Norvegia
Permisul se eliberează doar dacă există deja un contract de muncă sau măcar o ofertă fermă de muncă.
Marea Britanie
În mod normal, obţinerea permisului presupune două etape: angajatorul cere mai întâi aprobarea locului de muncă, apoi, lucrătorul român solicită permisul. Există câteva categorii care nu-l mai obligă şi pe angajator să ceară permisul de muncă: personalul operaţional de la sol din aeroporturi al unei linii aeriene de cursă lungă, lucrători din gospodării particulare, pastori şi misionari, angajaţi guvernamentali delegaţi, dentişti şi generalişti rezidenţi, surori medicale calificate delegate care vin pentru o perioadă de practică supravegheată etc.
Olanda
Permisul se obţine de către angajator, după ce dovedeşte că n-a găsit în Olanda, UE şi SEE niciun alt candidat. Excepţie fac persoanele cu „pregătire deosebită" şi care câştigă cel puţin 45.495 de euro pe an (sau 33.363 de euro pe an, dacă au sub 30 de ani), cercetătorii şi lectorii universitari cu vârsta sub 30 ani şi medicii care îşi finalizează studiile de specialitate în Olanda.
Spania
Din vara trecută, românii au nevoie de permis de muncă dacă sunt la prima angajare şi nu sunt copii ai celor care muncesc deja acolo sau sunt înregistraţi la oficiile de şomaj în Spania.
Renunţare
Un studiu recent al Eurostat (biroul de statistică european) arăta că-n Uniunea Europeană există 8,2 milioane de cetăţeni care sunt apţi de muncă şi s-ar putea angaja imediat, dar nu mai încearcă să-şi găsească un job. Este vorba de persoane care nu mai figurează ca şomeri şi nu-şi mai caută un job.
Străinii explică de ce menţin restricţiile pentru români
Ţările bogate sunt ferme în privinţa refuzului muncitorilor români. "Recomand ca, în ciuda tuturor succeselor pe piaţa internă a muncii, măsura să fie menţinută", a declarat vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Sociale şi ocuparea forţei de muncă din Parlamentul European, Thomas Mann, eurodeputat german.
Românii sunt profesionişti
Jutta Steinruck, europarlamentar german, spune că românii şi bulgarii care lucrează în Germania sunt profesionişti, dar că ei nu sunt trataţi corect pe piaţa muncii din ţara ei. „Trebuie să existe o competiţie pentru cele mai bune locuri de muncă, şi nu pentru cele mai mici salarii. Aş dori să le urez bun venit românilor şi bulgarilor, dar cu menţiunea că ei nu pot fi muncitori de mâna a doua", a spus Jutta Steinruck.
Austria ar putea decide şi ea menţinerea restricţiilor, chiar dacă unii politicieni, cum e europarlamentarul austriac Heinz K Becker, sunt mai curând în favoarea deschiderii pieţei muncii pentru aceste două ţări: „Austria suferă de lipsa muncitorilor calificaţi în special în domeniul tehnic, al consultanţei şi al medicinei alternative. Iar România şi Bulgaria au o mulţime de astfel de specialişti gata să vină să muncească".
Marea Britanie, nicio şansă
„Noi credem că există riscul să crească afluxul cetăţenilor români şi bulgari, iar acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra pieţei forţei de muncă din Marea Britanie", se arată într-un raport al Comitetului Consultativ pentru Migraţie (CCM), un organism format din economişti şi experţi care oferă consultanţă guvernului britanic. Criza economică e prima cauză pentru care experţii spun că restricţiile trebuie menţinute până în 2014. Luna aceasta este aşteptată în Belgia şi decizia unui aşa-numit Comitet al muncii şi afacerilor sociale la nivel federal, format din sindicate şi patronate.
"Recomand ca, în ciuda tuturor succeselor pe piaţa internă a muncii, măsura să fie menţinută.''
Thomas Mann eurodeputat german
"Aş dori să le urez bun venit românilor şi bulgarilor, dar cu menţiunea că ei nu pot fi muncitori de mâna a doua.''
Jutta Steinruck europarlamentar german
Click pe infografie pentru a mări
Se încarcă comentariile...
