Unde fug cetăţenii români şi cine vine-n loc

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dintre românii care au obţinut în 2009 o altă cetăţenie, cei mai mulţi au preferat-o pe cea maghiară, fiindcă le permite să lucreze oriunde în Europa. Două din trei persoane care au devenit cetăţeni români în 2009 erau moldoveni, iar cei mai mulţi noi cetăţeni ai UE proveneau din Maroc şi Turcia, potrivit unui studiu al Eurostat.

În statele membre UE s-a atins, în 2009, un număr-record de naturalizări - aproape 800.000 de persoane, cei mai mulţi provenind din afara Uniunii (Maroc, Turcia, India, Ecuador şi Albania). Potrivit studiului Eurostat (Biroul de statistică al Comisiei Europene), marocanii preferă Franţa, iar turcii se străduiesc să obţină paşaport de Germania.Una din două persoane care a jurat credinţă unui stat UE, în 2009, s-a stabilit în Marea Britanie, Franţa sau Germania. În cifre absolute, cea mai mare creştere a numărului de cetăţenii acordate s-a înregistrat în Marea Britanie, unde au depus jurământul de credinţă peste 200.000 de persoane, comparativ cu anul 2008, când totalul lor a fost aproape 130.000.

„Dreptul sângelui"

Din totalul românilor care au obţinut o nouă cetăţenie în 2009, aproape 30%  au fost naturalizaţi în Ungaria. Numărul românilor care au aplicat pentru cetăţenie anul acesta a explodat pur şi simplu, datorită reglementărilor intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2011. Anul trecut, Ungaria a introdus „dreptul sângelui", ceea ce înseamnă proceduri simplificate pentru cei care au strămoşi maghiari. Potrivit publicaţiei „Magyar Nemzet", 100.000 de persoane din ţările vecine Ungariei, inclusiv din România, şi‑au redobândit până acum cetăţenia.

Avantajul cetăţeniei maghiare

Reglementarea a creat puternice reacţii în unele state - Slovacia, de exemplu, şi‑a modificat şi ea legislaţia, pentru a contracara măsura Ungariei. În 2010, după ce guvernul de la Budapesta a liberalizat naturalizarea, Slovacia a interzis dubla cetăţenie, forţându-i pe etnicii maghiari să aleagă între cele două cetăţenii.

De la începutul anului, când a intrat în vigoare noua lege, românii se înghesuie să revendice paşaport unguresc. La consulatul din Cluj - Napoca, programările pentru obţinerea cetăţeniei au ajuns deja la anul 2012, motiv pentru care se caută soluţii administrative care să grăbească procedura naturalizării. 35.000 de maghiari din Ardeal doresc să devină cetăţeni unguri, iar 12.000 au renunţat în acest an la cetăţenia română în favoarea celei maghiare.

Fenomenul are o singură explicaţie: cetăţenia maghiară îţi permite să lucrezi oriunde în Uniunea Europeană şi ţările nordice care au tratate cu UE, fără a fi necesar permisul de muncă. Ungurii, care au aderat în 2004 la Uniune, au scăpat anul acesta, la 1 mai, de ultimele restricţii în ceea ce priveşte dreptul la muncă. Românii şi bulgarii, intraţi în Uniune în 2007, au încă limitări în 10 state, până în 2014. Mai mult, unele ţări au înăsprit condiţiile de eliberare a permiselor de lucru, pentru români şi bulgari.

Unde mai pleacă românii

După Ungaria, în topul preferinţelor românilor se află Italia (cu 21,5% din totalul românilor care au primit în 2009 o nouă cetăţenie în UE), Germania (18,5%) şi Marea Britanie (7,8%). În ţările de destinaţie, românii nu se plasează pe poziţii fruntaşe în topul naturalizaţilor. În Italia ocupă poziţia a treia în clasamentul celor care au obţinut paşaport italian, cu o proporţie de numai 4,6% din noile cetăţenii acordate în Peninsulă, în 2009.  Înaintea lor se află albanezii (16% din totalul persoanelor naturalizate în Italia, în 2009) şi marocanii (15,3%).

Din ce Ţări vin noii români

Din trei oameni care au obţinut cetăţenia română în 2009, doi erau cetăţeni moldoveni şi unul era apatrid (persoană fără cetăţenie, foşti români sau refugiaţi din Asia şi Africa). Moldovenii beneficiază de o legislaţie asemănătoare cu cea maghiară, a descendenţei. Analistul Dan Petre spune că există o diferenţă fundamentală între Ungaria şi România, atunci când vorbim de cetăţenia acordată maghiarilor şi românilor care trăiesc în afara graniţelor: „În timp ce majoritatea noilor maghiari sunt cetăţeni europeni, precum românii şi slovacii, noii cetăţeni români sunt moldoveni, adică din afara spaţiului UE. Asta ne-a creat probleme şi în ceea ce priveşte integrarea în spaţiul Schengen", explică analistul.

România avea o legislaţie de tip mixt, o combinaţie între dreptul pământului (care spune că cei născuţi pe teritoriul ţării sunt cetăţeni români) şi dreptul sângelui (născuţi din părinţi români). Din 2009, a apărut reglementarea cu redobândirea cetăţeniei, la care au apelat o mulţime de moldoveni, pentru a obţine dreptul de a circula fără viză prin Europa. Moldova are patru milioane de locuitori şi, potrivit estimărilor oficiale, aproape 600.000 de persoane lucrează în Europa. Dintre moldovenii care şi-au luat paşaport dintr-un stat UE, aproape jumătate au ales România şi peste 20% din ei au devenit cetăţeni portughezi, respectiv bulgari.

În top, la schimbarea cetĂŢeniei

Trei state din UE au furnizat în 2009 un număr consistent de persoane care şi‑au luat o a doua cetăţenie în Uniune.  Pe primul loc se află românii, care au ales, aşa cum am spus, Ungaria şi Italia ca principale state de adopţie. Pe locul doi se află portughezii, naturalizaţi în Franţa (aproape 70% din cei cu nouă cetăţenie, în 2009), Luxemburg, Marea Britanie şi Spania. Polonezii sunt a treia naţiune din UE care au optat pentru o altă cetăţenie. Majoritatea lor au ales Germania, astfel încât au fost obligaţi să renunţe la cetăţenia poloneză. 

"Există o diferenţă fundamentală între Ungaria şi România. În timp ce majoritatea noilor maghiari sunt cetăţeni europeni, precum românii şi slovacii, noii cetăţeni români sunt moldoveni, adică din afara spaţiului UE. Asta ne-a creat probleme şi în ceea ce priveşte integrarea în spaţiul Schengen. ''
Dan Petre analist

12.000 de maghiari din Ardeal au renunţat de la începutul acestui an la cetăţenia română în favoarea celei maghiare.

Europa limitează naturalizările

Din cauza crizei economice şi, mai nou, a revoluţiilor din nordul Africii, statele europene au început să îngrădească accesul la cetăţenie al celor proveniţi din afara Uniunii. În Anglia se discută mai nou despre renunţarea la prevederea potrivit căreia un copil care se naşte pe teritoriu britanic devine automat „supus al Maiestăţii Sale, regina Angliei". Costurile sociale sunt prea mari, spun cei care cer modificarea legii. Asta mai ales după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că interesul copilului blochează deportarea părinţilor de altă naţionalitate, cei din urmă având dreptul la rezidenţă şi la muncă în ţara unde copilul are cetăţenie.

Franţa a încercat să elimine dubla cetăţenie, populaţia din Danemarca cere ca naturalizaţii să renunţe la vechile drepturi, Belgia şi multe alte state au extins perioada de rezidenţă necesară pentru a deveni eligibil. De asemenea, s-au introdus teste de cultură, istorie şi limbă ori s-a crescut dificultatea acestora, acolo unde existau. Analistul Dan Petre spune că, în unele ţări europene precum Franţa şi Germania, se discuta despre aceste aspecte de mai mult timp: „În Franţa se dezbate problema de aproape două decenii, fiindcă sunt dificultăţi cu persoanele care au cetăţenie de multă vreme, dar par încă imigranţi. În Germania, există turci la a doua sau a treia generaţie care nu sunt integraţi. Electoratele europene sunt «agresate» de unele forme de cultură aduse de emigranţi".

Luxemburgul îşi deschide porţile

Ungaria şi Luxemburgul sunt singurele ţări UE unde majoritatea celor naturalizaţi în 2009 erau cetăţeni ai unor alte state membre. Ungaria se află în această situaţie graţie „redobândirii cetăţeniei", dar Luxemburgul este ţara preferată de occidentali: portughezi, italieni, nemţi şi francezi. De altfel, Luxemburgul este singurul stat care şi-a deschis porţile în ultimii ani, după ce s-a constatat că 46% din rezidenţii permanenţi nu erau cetăţeni luxemburghezi. Mai mult, legea din 2008 a înlesnit procedurile pentru cei care aduc dovezi că unul dintre strămoşii lor a avut cetăţenie luxemburgheză la data de 1 ianuarie 1900. Legea a dus la o avalanşă de cereri de naturalizare venite din partea belgienilor nemulţumiţi de prelungirea crizei politice din ţara lor.

Trend

Ţările europene vor să înăsprească regulile prin care se poate obţine naturalizarea. Franţa a încercat să elimine dubla cetăţenie, populaţia din Danemarca cere ca naturalizaţii să renunţe la vechile drepturi, Belgia şi multe alte state au extins perioada de rezidenţă
necesară pentru a deveni eligibil.

Taxpatriaţii"

Un studiu de anul trecut arăta  că peste trei milioane de americani ar dori să renunţe la cetăţenie pentru a evita uriaşele taxe pe care le impune SUA. Faţă de 2008, când mai puţin de 300 de americani au renunţat la cetăţenie, numărul lor a crescut la aproape 1.500 de persoane, în 2010. Pe internet există forumuri de discuţii şi avocaţi care acordă consultanţă online celor interesaţi să scape de cetăţenia americană. Legea s-a modificat în 1996 astfel încât să interzică renunţarea la cetăţenie pentru evitarea taxelor. Potrivit actelor normative, se prezumă că evitarea taxelor este adevăratul motiv al celor cu venituri anuale nete de peste 552.000 de dolari care vor să renunţe la cetăţenie. Reglementarea s-a introdus după apariţia unui articol de presă în care se vorbea des­pre miliardarii care-şi schimbă cetăţenia pentru a scăpa de fiscul american.

La coadă pentru cetăţenia română

Sătui de sărăcia în care trăiesc şi de puţinul pe care îl câştigă în ţara lor, moldovenii s-au pus pe adunat documentele necesare pentru a obţine cetăţenie română. Îmbulzeala în faţa Consulatului României începe de la primele ore ale dimineţii. În mulţimea adunată găseşti oameni de toate vârstele, chiar şi femei însărcinate, fiecare având în mâini dosarul cu zeci de hârţoage ce le va îndeplini „visul românesc".

La Consulatul de la Chişinău, cozile se fac de dimineaţă 

image

Consulatul devine loc de spovedanie pentru mulţi dintre moldovenii care vin să-şi depună actele pentru a deveni cetăţeni ai României. Stela Strigoi, în vârstă de 35 de ani, a venit să depună documentele pentru întreaga familie. Vrea să se mute în România pentru a trăi mai bine. Nemulţumită de salariul de 1.500 de lei (circa 90 de euro), femeia spune că a ajuns pe culmile disperării. „Sunt asistentă medicală şi am o leafă mizerabilă, nu sunt în stare să-mi întreţin copiii. Depun actele pentru toată familia, pentru că vrem să plecăm cu toţii", mărturiseşte femeia, care stă în faţa Consulatului încă de la ora 7.00.

Spiritul românesc şi trecutul istoric ce ne înfrăţesc cu românii de peste Prut par a fi eclipsate de nevoile moldovenilor de a-şi câştiga existenţa. Majoritatea dintre sutele de persoane care stau zilnic în faţa Consulatului văd România ca pe o sursă de venit, iar paşaportul vişiniu - ca pe o posibilitate de a pleca la muncă în Uniunea Europeană.

Vasile are 28 de ani şi este un alt moldovean care a depus deja documentele pentru cetăţenie, dar care a venit să se asigure că pleacă împreună cu soţia sa, însărcinată în luna a noua. „Lucrez în Praga în calitate de inginer, am plecat din Moldova pentru că aveam un salariu foarte mic. Acum primesc 1.000 de euro şi am venit s-o ajut şi pe soţia mea să-şi depună actele", explică Vasile, furios că funcţionarii de la Consulat i-au zis soţiei sale gravide să stea afară să-şi aştepte rândul. Tânărul spune că are noroc de părinţi care s-au mutat în Cehia de 12 ani, iar lui i-a fost mult mai uşor să se angajeze.

Visul trece printr-un ţarc de fier

La câţiva metri distanţă de locul unde depui dosarul, într-un ţarc de fier, sute de oameni abia aşteaptă să-şi facă programare la ghişeu. Şi aici discuţiile sunt despre viaţă grea. Valentina, în vârstă de 55 de ani, se plânge că, fiind la vârsta de pensionare, nimeni nu o ia la lucru în Moldova, de aceea ar vrea să ajungă în Portugalia, prin România. Femeia este dispusă să plătească orice sumă numai să se vadă cu paşaportul românesc în mână. „Copiii sunt acolo deja, iar eu plec după ei. Vreau să ajung în Lisabona, imediat ce voi deveni cetăţean al României", mărturiseşte femeia. Potrivit datelor Ambasadei României din Republica Moldova, în 2010, numărul moldovenilor care au depus jurământul de credinţă în ţara vecină a fost de 19.613 persoane, alte 5.197 devenind cetăţeni în România.

image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite