Unanimitatea CSAT, necesară pentru retragerea trupelor din Irak

şeful Statului Major, Eugen Bădălan, despre care se spune că este un apropiat al preşedintelui. În acelaşi timp, România va trebui să discute şi cu aliaţii săi principali, Statele Unite

şeful Statului Major, Eugen Bădălan, despre care se spune că este un apropiat al preşedintelui. În acelaşi timp, România va trebui să discute şi cu aliaţii săi principali, Statele Unite şi Marea Britanie, ne-a declarat Cătălin Harnagea, fostul şef al SIE. El spune că România s-a implicat în războiul din Irak la cererea Statelor Unite, iar o retragere trebuie discutată, în primul rând, cu Washingtonul. După discutarea raportului MApN, membrii CSAT vor vota. Articolul 6 din Legea de funcţionare a CSAT stabileşte că şedinţele se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, iar hotărârile sunt adoptate prin consens.

Băsescu, la Bush
Cererea premierului Tăriceanu adresată ministrului apărării pentru a pregăti un document prin care să ceară retragerea trupelor din Irak vine cu câteva săptămâni înainte ca preşedintele Băsescu să facă o vizită oficială în SUA. În aceste zile se pun la cale detaliile, vorbindu-se chiar de o vizită a lui Băsescu la ranchul din Texas al lui Bush, unde ar urma să fie felicitat pentru că România este un aliat fidel al Statelor Unite.

Ambasadorul SUA: Partenerii relevanţi din ţară şi străinătate nu au fost consultaţi
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman, s-a arătat surprins de propunerea ministrului apărării privind retragerea trupelor româneşti din Irak. "Impresia mea esta că nu toate părţile relevante din România sau din afara României au fost consultate înainte ca această propunere să fie anunţată", a declarat Taubman. El şi-a exprimat încrederea că România, care reprezintă unul dintre cei mai de încredere parteneri ai americanilor, va continua să lucreze îndeaproape cu SUA, "inclusiv în Irak".

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Robin Barnett: "Nu am fost înştiinţaţi de propunerea făcută de MApN"
"Marea Britanie rămâne în continuare foarte recunoscătoare pentru contribuţia adusă de România în sudul Irakului. Nu am fost înştiinţaţi despre propunerea făcută astăzi (ieri - n.r.) de ministrul apărării şi aşteptăm lămuriri urgente despre planurile sale".

CSAT şi parlamentul au decis trimiterea trupelor în Irak
CSAT a aprobat, la 10 februarie 2003, participarea României la o intervenţie militară în Irak, iar câteva zile mai târziu parlamentul a confirmat prin vot această decizie. CSAT a aprobat această intervenţie la cererea Statelor Unite. Parlamentul de la Bucureşti votase anterior, pe 19 septembrie 2001, hotărârea privind participarea României, împreună cu statele membre NATO, la acţiunile de combatere a terorismului internaţional. Decizia a fost criticată la acea vreme de către comisarul european pentru extindere, Guenter Verheugen. "Chiar dacă pot înţelege, sunt dezamăgit de decizia Bulgariei de a sprijini Statele Unite şi de decizia României de a trimite trupe", a declarat comisarul european. Preşedintele francez, Jacques Chirac, a precizat, la rândul său, că România şi Bulgaria "au fost extrem de superficiale" alăturându-se punctului de vedere al Statelor Unite asupra Irakului.

Lăzăroiu: "Populaţia agreează venirea soldaţilor acasă"
Sebastian Lăzăroiu, directorul CURS, a declarat, ieri, că "ideea retragerii este agreată de majoritatea populaţiei", însă a subliniat că "modul în care premierul a propus-o omoară ideea în sine". Lăzăroiu vede în demersul lui Tăriceanu "o lovitură de imagine, care denotă inconsecvenţă". Mai mult, directorul CURS s-a arătat convins că iniţiativa prim-ministrului nu va fi aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a ţării. "Tăriceanu vrea să recupereze decalajul de imagine dintre el şi preşedintele Băsescu, dar nu cred că va reuşi să polarizeze opinia publică de partea lui", a afirmat Sebastian Lăzăroiu, adăugând că, "anul trecut, premierul n-a deplâns soarta soldaţilor din Irak".

Au fost 49, au rămas 30
* Statele Unite au declanşat războiul din Irak în martie 2003.
* Conflictul a fost susţinut de o coaliţie internaţională, sprijinul acordat SUA fiind de mai multe tipuri: trimitere de trupe, aport logistic sau drept de survol al teritoriului naţional.
* Coaliţia iniţială a fost formată din 49 de ţări: Afganistan, Albania, Angola, Australia, Azerbaidjan, Bulgaria, Columbia, Coreea de Sud, Cehia, Costa Rica, Danemarca, Eritreea, Estonia, Etiopia, Georgia, Filipine, Honduras, Insulele Marshall, Islanda, Italia, Japonia, Kuwait, Letonia, Lituania, Macedonia, Marea Britanie, Micronezia, Mongolia, Nicaragua, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Panama, Palau, Polonia, Portugalia, Republica Dominicană, România, Rwanda, Salvador, Singapore, Slovacia, Spania, Thailanda, Tonga, Turcia, Ucraina, Ungaria şi Uzbekistan. Departamentul de Stat a precizat că aceste ţări formează "Coaliţia pentru dezarmarea imediată a Irakului".
* 34 de state au acceptat să sprijine oficial SUA, în timp ce alte 15 au preferat să rămână anonime.
* ţări care s-au retras până acum din Irak: Spania, Filipine, Honduras, Nicaragua, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Portugalia, Republica Dominicană, Thailanda, Tonga, Singapore, Ucraina.
* ţări care s-au retras parţial sau au calendarul stabilit pentru retragere: Bulgaria, Coreea de Sud, Danemarca (până în iunie 2007), Estonia, Italia (până la sfârşitul anului), Japonia, Polonia (până la sfârşitul anului sau în 2007), Ungaria.
* Coaliţia din Irak este alcătuită, în prezent, din 30 de state. Australia, Azerbaidjanul, Albania şi Georgia intenţionează să-şi sporească efectivele militare din Irak.
* Cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti le-au suferit americanii: 2.523