Umbra Ialtei, dupa 60 de ani

Acum sase decenii, Europa rasariteana era data, la conferinta la nivel inalt din Crimeea, pe mana lui Stalin

Se implinesc 60 de ani de cand liderii celor trei puteri ale coalitiei antihitleriste, Roosevelt, Churchill si Stalin, se intalneau in statiunea maritima Ialta, din Crimeea, in palatul de vara al fostilor tari, pentru a-si imparti intre ei lumea postbelica, deschizand pentru popoarele Europei rasaritene unul dintre capitolele cele mai negre ale istoriei lor. Timp de o saptamana, intre 4 si 11 februarie 1945, cei trei mari s-au targuit, pentru a-si promova interesele, pe seama popoarelor mai mici din estul continentului. Desfasurate la insistentele lui Stalin, convorbirile au avut loc in conditiile cand Uniunea Sovietica se gasea intr-o pozitie de forta, dupa strapungerea hotaratoare a liniilor germane pe frontul din rasarit, in vreme ce, pe frontul din apus, armatele aliate se gaseau inca la vest de Rin. Liderul de la Kremlin cauta sa extinda influenta totalitarismului rosu in tarile invecinate, in vreme ce Roosevelt urmarea sa obtina sprijinul Armatei Rosii in razboiul impotriva Japoniei. De aceea, scrie BBC, intr-un comentariu consacrat consfatuirii de la Ialta, era mai putin preocupat de soarta Europei, fiind, pe de alta parte, convins ca poate avea incredere in Stalin, ceea ce s-a dovedit a fi cu totul eronat. In schimb, Churchill, care il considera pe Roosevelt un naiv, incerca sa opreasca extinderea influentei sovietice in Polonia, mai ales ca Marea Britanie si Franta declarasera razboi Germaniei tocmai pentru a veni in ajutorul guvernului de la Varsovia. Cuvantul lui Churchill nu a contat, insa, prea mult. Stalin, formal, a acceptat cooptarea in guvernul provizoriu instalat de sovietici la Varsovia a unui reprezentant al exilatilor polonezi aflati la Londra, dar, nu peste mult timp, acuzat de a fi agent strain, acesta a fost nevoit sa fuga din tara. (Cat despre Romania, Churchill probabil nu a avut ceva de obiectat, dat fiind ca el a fost acela care, in octombrie 1944, cu cinci luni inainte de intalnirea de la Ialta, ii propusese lui Stalin, la Moscova, faimosul targ al procentelor, in baza caruia tara noastra era cedata, in proportie de 90 la suta, influentei sovietice). Oricum, dincolo de intelegerile perfectate, la Ialta au inceput sa se simta primii fiori de gheata ai razboiului rece, in alianta dintre democratie si comunism aparand semnele rivalitatilor si ostilitatii. Churchill si, mai ales, Roosevelt aveau sa devina ulterior tinta criticilor ca au cedat prea usor in fata lui Stalin, arata BBC, care reproduce insa si opinia justificativa a istoricului britanic A.J.P. Taylor: "Armatele sovietice controlau cea mai mare parte a Europei rasaritene si aliatii occidentali se aflau, de fapt, la cheremul lui Stalin, alternativa fiind o alianta cu Hitler, perspectiva pe care nimeni nu o putea concepe". A trebuit sa treaca aproape jumatate de secol, pentru ca mostenirea Ialtei sa fie inlaturata o data cu reunificarea Germaniei si lichidarea regimurilor comuniste din tarile est si central-europene. Dar, releva BBC, controversele raman si astazi: la implinirea a 60 de ani de la intalnirea celor trei, in palatul de vara de la Ialta a fost instalat un grup statuar care imortalizeaza momentul "marii imparteli". Tatarii din Crimeea, care au fost deportati cu zecile de mii de catre Stalin, pentru presupusa lor colaborare cu nemtii, au protestat insa cu vehementa impotriva glorificarii pe aceasta cale a tatucului de la Kremlin, care le-a provocat atatea suferinte - lor, ca si popoarelor est-europene.