Ultrasunetele vor ţine urşii departe de oraşe

O barieră formată din 600 de senzori care vor emite ultrasunete va fi montată pe o distanţă de 12 kilometri în jurul Braşovului. Sistemul va fi pus în funcţiune anul viitor Modelul

O barieră formată din 600 de senzori care vor emite ultrasunete va fi montată pe o distanţă de 12 kilometri în jurul Braşovului. Sistemul va fi pus în funcţiune anul viitor

Modelul propus de autorităţi este preluat din Elveţia şi, dacă îşi va dovedi eficienţa, va fi implementat şi în alte zone din România.

Urşii gunoieri continuă să dea mari bătăi de cap autorităţilor. La o lună după ce un bărbat a fost găsit sfâşiat de un urs pe Tâmpa, la câteva sute de metri de Primărie, ministrul Mediului, Attila Korodi, şi primarul Braşovului, George Scripcaru, au anunţat demararea unui proiect care să stopeze intrarea animalelor în oraş, în căutare de hrană la tomberoane.

"Ideea este că urşii din generaţiile care nu au avut posibilitatea să se apropie de oraş să nu se obişnuiască cu acest tip de hrană, la tomberon. Dacă acest proiect-pilot îşi dovedeşte eficienţa, îl vom aplica şi în alte zone, cum ar fi Valea Prahovei sau în zona turistică din Harghita sau în mediul rural din Covasna, unde s-au semnalat situaţii de genul celor de la Braşov", a precizat Korodi.

La rândul său, Scripcaru spune că trebuie încercată şi această soluţie: "Dacă funcţionează în altă ţară (Elveţia - n.r.), de ce să nu meargă şi la noi? E o problemă care ne apasă, aici la Braşov, şi o ştim cu toţii. Sperăm să o rezolvăm o dată pentru totdeauna".

Barieră de ultrasunete pe 12 kilometri

Proiectul presupune realizarea unei bariere formate din 600 de senzori care vor emite ultrasunete, pe o lungime de 12 kilometri, în jurul Braşovului.

Senzorii care vor fi alimentaţi de la reţeaua publică de energie electrică vor emite ultrasunete continuu pe o distanţă de 50 de metri, iar cei dotaţi cu celule fotovoltaice şi care funcţionează cu energie solară intră în acţiune doar când sesizează animalul în apropiere, raza de emisie fiind de 25 de metri în acest caz.

În paralel cu instalarea barierei, autorităţile vor muta şi hrănitoarele pentru urşii din pădure mult mai departe de oraş.

Investiţie de 300.000 de euro

Întregul sistem costă în jur de 300.000 de euro şi este finanţat de un grup de companii private din Braşov. Autorităţile susţin că bariera de ultrasunete nu afectează omul şi nici celelalte vieţuitoare. Senzorii vor fi programaţi să emită doar pe o anumită bandă de frecvenţă, percepută doar de urşii bruni, stabilită de specialiştii Facultăţii de Silvicultură din Braşov, care vor monitoriza această acţiune.

Aparatura va fi achiziţionată în maximum două luni şi va fi pusă în funcţiune cel târziu în primăvara viitoare. Amplasarea senzorilor va începe în jurul Tâmpei, pentru a proteja Centrul Istoric, după care se va continua cu cartierul Valea Cetăţii şi Noua.

Omul poartă vina

În România trăiesc, în prezent, aproximativ 6.100 de exemplare de urşi bruni. Raportat la numărul total de circa 14.000 de exemplare care trăiesc în toată Europa, această cifră reprezintă aproximativ jumătate din populaţia de urşi de pe continent.

Autorităţile sunt de părere că natalitatea crescută a fost determinată şi de faptul că patrupedele nu mai fac efort şi îşi găsesc mâncarea foarte uşor, având în vedere că zonele turistice s-au extins şi turiştii au hrănit animalele.

"Administratorii pensiunilor au început să-şi facă probleme abia când situaţia a scăpat de sub control", spun reprezentanţii Ministerului Mediului.

Dacă acest proiect-pilot îşi dovedeşte eficienţa, îl vom aplica şi în alte zone, cum ar fi Valea Prahovei sau zona turistică din Harghita
Attila Korodi, ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile