"Ultimul război" al lui Sharon

Premierul operat pentrua treia oarăDupă operaţia iniţială, care a durat şapte ore, pentru a se opri masiva hemoragie intercraniană, Ariel Sharon a fost supus, vineri, unei noi operaţii de

Premierul operat pentrua treia oară
După operaţia iniţială, care a durat şapte ore, pentru a se opri masiva hemoragie intercraniană, Ariel Sharon a fost supus, vineri, unei noi operaţii de urgenţă, semn că hemoragia a reizbucnit. Până în acel moment, premierul se afla în stare de comă indusă medical pentru a se permite refacerea funcţiilor vitale. Cei doi fii ai săi, Omri şi Gilad, se află în permanenţă la căpătâiul lui. "Este cea mai gravă şi devastatoare formă posibilă de atac cerebral", a declarat dr. Stephan Mayer, profesor asociat de neurologie la Centrul Medical de pe lângă Universitatea Columbia, din New York. Pe de altă parte, există voci care critică unele neglijenţe în modul cum a fost tratat Sharon după primul atac cerebral. Se ştie că el urma să fie supus joi unei operaţii pentru închiderea unui mic orificiu în peretele inimii. În loc de a fi internat cu o zi înainte la spital, el şi-a petrecut seara precedentă la ferma sa. Simţindu-se rău, a fost transportat urgent în noaptea de miercuri spre joi cu ambulanţa la Ierusalim, cale de o oră. Hemoragia masivă a survenit tocmai în timpul deplasării. Dacă s-ar fi aflat la spital, doctorii ar fi intervenit mai prompt.

Medicii critică tratamentul primit de Sharon
Mai mulţi medici israelieni au pus sub semnul întrebării tratamentul medical administrat lui Ariel Sharon în ultimele două săptămâni. Directorul unui important spital chiar a declarat că a fost vorba despre "o neglijenţă indescriptibilă", acuzând că starea fizică a premierului nu a fost supravegheată în timpul administrării medicamentrelor de fluidizare.

Potrivit legilor iudaice,
Medicii nu au voie să-l deconecteze pe Sharon de la aparate
Eventuala decizie a medicilor de a-l deconecta pe Ariel Sharon de la aparatele care îl ţin artificial în viaţă ar da naştere unor nesfârşite controverse în sânul comunităţii evreieşti ortodoxe. Legile iudaice interzic explicit eutanasia sau inducerea morţii unui om. Potrivit "Halalei", regulile de conduită ale evreilor cuprinse în Talmud, viaţa este un lucru sfânt, nepreţuit. Medicul are datoria să facă tot posibilul ca pacientul să se însănătoşească, la rândul său, pacientul trebuie să-şi dorească să rămână în viaţă. Potrivit "Halalei", muribundul trebuie privit ca oricare alt om sănătos. "Cel care îl atinge sau mişcă pe cel aflat pe patul morţii varsă sânge (?). Cel care închide ochii unui om aflat încă în viaţă este considerat drept ucigaş", spune Talmudul. Teoretic nici legile statului Israel nu acceptă eutanasierea ori inducerea morţii, fie ea pasivă precum deconectarea de la aparatele medicale. Knesset-ul (parlamentul israelian) a adoptat abia la sfârşitul lui decembrie o lege, care permite eutanasierea bolnavilor care nu mai au de trăit mai mult de şase luni. Legea aceasta nu este încă intrată în vigoare.

Atacul cerebral, cauzat de blestemele extremiştilor evrei
Militanţii israelieni de extremă dreapta pretind că blestemele de moarte aruncate asupra premierului Sharon sunt cauza bolii acestuia. "Îmi asum deplina responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat", a declarat Baruch Ben-Yosef, militant de extremă dreapta şi unul dintre participanţii la blestemul din luna iulie, denumit, potrivit unei expresii aramaice, "pulsa denura" (biciurile de foc). "Nimic nu-l putea ucide pe Sharon, care spusese că strămoşii lui au trăit peste 100 de ani, dar l-am doborât cu ?pulsa denura?", a comentat extremistul, acuzându-l pe premier pentru retragerea din Fâşia Gaza.

Pentru arabi - inamicul numărul 1
În rândurile lumii arabe, imaginea lui Sharon este exprimată îndeobşte prin sintagma "măcelarul de la Beirut", referire la masacrul refugiaţilor palestinieni în taberele din jurul capitalei libaneze, în 1982. "Prăbuşirea acestui Dracula al secolului nostru este o zi de bucurie pentru fiecare palestinian şi fiecare musulman", a declarat Abu Abir, purtătorul de cuvânt al Comitetelor pentru Rezistenţa Populară, o coaliţie a organizaţiilor militante antiisraeliene. În acelaşi sens, preşedintele Irakului, Ahmadinejad, care s-a remarcat prin declaraţiile sale violente împotriva Israelului, contestând holocaustului şi susţinând că statul evreu ar trebui să fie mutat în Alaska sau în alte părţi ale lumii, şi-a exprimat speranţa că Sharon va muri în cel mai scurt timp. Alte oficialităţi palestiniene şi, în general, arabe au adoptat însă o poziţie mai nuanţată, atrăgând atenţia că statutul lui Sharon ca erou de război în rândurile populaţiei israeliene îi conferă credibilitatea necesară pentru adoptarea unor paşi în direcţia păcii, aşa cum a şi făcut în ultimul timp, prin retragerea din Gaza şi desfiinţarea aşezărilor evreieşti. Orice succesor al său, estimează aceste oficialităţi, nu va avea statura politică a actualului premier şi nici influenţa şi curajul său pentru a merge mai departe în realizarea procesului de pace, potrivit "foii de parcurs". "Sharon a fost un lider carismatic, puternic. Israelul are nevoie de un conducător la fel de puternic pentru a merge mai departe înainte în direcţia păcii. Altminteri, extremiştii de dreapta vor dobândi prepoderenţa şi aceasta nu va fi în interesul păcii", a afirmat cunoscuta militantă Hanan Ashrawi, membră a adunării legislative palestiniene şi unul dintre negociatori cu partea israeliană.