UE la pet

poate îi lăsăm să ne bată covoarele, au glumit miştocarii. Nu fiţi fraieri, ăştia au un plan, au sărit patrioţii locali. Ca mâine o să ne ia pe nimic terenurile, o să le cureţe şi o

poate îi lăsăm să ne bată covoarele, au glumit miştocarii. Nu fiţi fraieri, ăştia au un plan, au sărit patrioţii locali. Ca mâine o să ne ia pe nimic terenurile, o să le cureţe şi o să le revândă, scoţând profit. Cam aşa este privită şi integrarea în Uniunea Europeană. Mulţi o văd ca pe un corn al abundenţei, din care se vor revărsa ajutoare, legi mai bune, o administraţie mai competentă. Steguleţele roşii sunt privite cu satisfacţie: uite cum îi împunge cu băţul de la steag pe cei de la Agricultură, iată cum îi mână de la spate pe procurorii anticorupţie. Dar dacă legile se pot adopta pe bandă rulantă, mentalităţi nu se vând la pet, în supermarket. Un critic de artă român, ajuns în capitala Franţei, se mira că un bilet de autobuz costă mai scump decât unul de metrou. E normal, i-au răspuns francezii, cu metroul mergi prin tunel, din autobuz vezi, pe geam, Parisul. Românii care îşi modernizează apartamentele nu se ostenesc să văruiască şi scara blocului. Câţi dintre orăşeni înţeleg că, renovând faţada, fac cartierul mai plăcut şi cresc valoarea fiecărei proprietăţi în parte? Nici măcar oamenii de afaceri nu stau mai bine la capitolul mentalitate europeană: vilele lor se învârt după soare, dar la ele se ajunge pe drumuri de pământ, pe care lăcomia proprietarilor de terenuri le-a lăsat late de-o palmă: pompierii nu pot ajunge până la capătul străzii. şmecherii cu BMW îşi golesc scrumiera pe geam, cât aşteaptă la semafor. Ambuteiajele se formează şi din vina şoferilor, care se reped pe galben şi apoi rămân blocaţi unii de alţii. O altă parte a publicului crede că integrarea mai mult o să ne ia decât o să ne dea. Gospodarii au refuzat să-şi declare animalele, de teama cotelor pentru lapte. Astfel au pierdut posibilitatea de a primi subvenţii, care le-ar fi permis să producă o cantitate plafonată, cu acelaşi câştig pe care l-ar fi avut "la liber". Accizarea ţuicii a preocupat toată suflarea comunei, dar puţini au fost aceia care au pus întrebarea cum să atragă fonduri europene nerambursabile. UE nu ne dă voie să vaccinăm porcii de pestă, au acuzat ţăranii. şi mulţi dintre consumatorii de garf i-au compătimit, neştiind că tot UE recomandă, în loc de vaccin, igiena fermelor. Până acum, porcii erau vaccinaţi ca să poată scurma prin gunoaie şi să poată fi hrăniţi cu lături. Vor înţelege sătenii că e mai eficient şi mai sănătos în UE? E drept că nimeni nu s-a străduit să le explice. Poate nici n-ar trebui pus steguleţ roşu pe mentalităţi, care nu se schimbă de la sine. Era datoria autorităţilor să înveţe românii cum este cu Europa, aşa cum face poliţia campanii pentru centura de siguranţă. În Banat, Fondul Român de Dezvoltare Socială i-a învăţat pe primari să atragă finanţări nerambursabile şi ei au reuşit să obţină un milion de euro. Nu e mult, dar înseamnă un drum mai bun, o aducţiune de apă şi, nu în ultimul rând, ceva mentalitate occidentală. Sătenii care au pus mână de la mână să-şi facă o canalizare nu vor aştepta să vină străinii să le strângă peturile din curte.