UE interzice munca în exces

Europenii nu vor avea voie să lucreze mai mult de 48 de ore pe săptămână, cu tot cu ore suplimentare, a hotărât miercuri Parlamentul European (PE).

Decizia PE se opune celei a Consiliului Uniunii Europene, care convenise în iunie că săptămâna de lucru în Uniune trebuia limitată la 48 de ore, cu excepţia cazului în care un stat membru introducea o derogare şi un angajat decidea să o folosească. Pentru persoanele care optau pentru derogare fusese stabilit un maximum de 60 de ore pe săptămână, în medie, cu posibilitatea extinerii la 65, se arată într-un comunicat de presă al PE.

Victorie pentru medici

Comisia de muncă a introdus, însă, o serie de amendamente – printre care anularea derogărilor cerute de unele state la trei ani după adoptarea directivei -, care au fost aprobate de majoritatea aleşilor europeni. Membrii PE şi Consiliul au avut opinii diferite şi în ceea ce priveşte timpul petrecut „de gardă”, care, potrivit votului Parlamentului, trebuie considerat timp efectiv de muncă, element ce vizează în principal angajaţii sistemului sanitar.

„Este o victorie pentru toate grupurile politice din Parlamentul European – pentru întregul Parlament. Este o victorie pentru cei două milioane de medici şi studenţi la medicină din UE”, a declarat după votul din plen raportorul PE Alejandro Cercas (reprezentant al PSE, Spania).

În urma votului de miercuri din PE, legislativul şi reprezentanţii guvernelor naţionale vor începe ultima rundă de negocieri pe această temă, iar rezultatul nu poate fi anticipat, aşa cum indică agenţia Reuters. Limitarea săptămânii maxime de lucru este subiectul unei dispute care a pus faţă în faţă opiniile economice liberale ale Londrei cu standardele sociale franceze. În 1993, Marea Britanie a obţinut o derogare care îi permitea să nu aplice săptămâna de lucru de 48 de ore dacă angajatul era de acord să muncească mai mult, menţinând astfel cultul britanic al programului prelungit.

Potrivit ministrului britanic pentru Afaceri, John Hutton, era o oportunitate pentru oameni „de a câştiga din ore suplimentare”. Pe de altă parte, francezii au în Uniune reputaţia că muncesc cel mai puţin şi au beneficiat până anul acesta de o lege care stabilea că un angajat nu trebuia să muncească mai mult de 35 de ore într-un interval de şapte zile.

Derogări abolite

Un grup de ţări conduse de Franţa s-a opus, deci, prevederii care permitea derogarea de la regula celor 48 de ore, argumentând că o directivă pentru limitarea săptămânii de lucru ar fi ajutat la evitarea cazurilor de exploatare şi a accidentelor. Chiar dacă cele două state au ajuns ulterior la o înţelegere, parţial datorită schimbării, anul trecut, a guvernului francez, Parlamentul European a votat pentru abolirea derogărilor, de care se bucură la ora actuală un total de 15 ţări europene.

În România, Codul Muncii stabileşte pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă o durată normală a timpului de muncă de opt ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Durata maximă legală a timpului de muncă al românilor nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.