UE cheamă la ordine Turcia şi Serbia

Întruniţi la Luxemburg, miniştrii de externe ai Uniunii Europene au examinat dosarele a doi dintre candidaţii la viitorul val de extindere al UE, Turcia şi Serbia, având discuţii separate cu

Întruniţi la Luxemburg, miniştrii de externe ai Uniunii Europene au examinat dosarele a doi dintre candidaţii la viitorul val de extindere al UE, Turcia şi Serbia, având discuţii separate cu ministrul turc de externe, Abdullah Gul, şi cu primul-ministru sârb, Voiislav Koştuniţa.
Ei şi-au exprimat insatisfacţia pentru ritmul lent al procesului de reforme din Turcia, insistând asupra modificării Codului penal, pentru a se permite o mai mare libertate de expresie. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declarase înaintea reuniunii de la Luxemburg că Turcia nu poate spera să devină membru al UE decât în următorii 15-20 de ani, dacă nu chiar mai mult, dat fiind încetineala cu care se desfăşoară procesul de reforme. UE ar dori să evite o criză în relaţiile cu un partener strategic de importanţa Turciei, dar nu se exclude riscul suspendării cel puţin parţiale a negocierilor de aderare până la sfârşitul anului în curs. Cât despre Serbia, miniştrii UE au reînnoit presiunile asupra lui Koştuniţa pentru predarea generalului Ratko Mladici, acuzat de crime de război în timpul conflictului din Bosnia-Herţegovina. UE a suspendat chiar spre sfârşitul primăverii convorbirile de preaderare cu oficialităţile sârbe, ca urmare a expirării ultimatului adresat Belgradului în această chestiune. Acum se pare că impacul ar putea fi depăşit, procurorul sârb însărcinat cu crimele de război, Vladimir Vukcevici, declarând că Mladici ar putea fi arestat în zilele următoare. De altminteri, în prezent, la Belgrad se desfăşoară procesul mai multor persoane acuzate de a-l fi sprijinit pe Mladici să se ascundă, punându-i la dispoziţie case conspirative şi furnizându-i mijloace de comunicare şi de transport. Pe lângă cazul Mladici, europenii sunt nemulţumiţi şi de proiectul noii constituţii sârbe, care declară Kosovo ca fiind parte integrantă a Serbiei. O asemenea prevedere constituţională consideră UE că este de natură să prejudicieze convorbirile dificile de sub egida ONU cu privire la statutul viitor al acestei provincii.