Suntem "lideri" la fraude şi nereguli cu bani de la UE
0
Ţara noastră este, încă o dată, în vizorul Uniunii Europene. De data aceasta, este vorba de nereguli şi suspiciuni de fraudă cu fonduri europene. Cele mai frecvente au fost nerespectarea regulamentelor Uniunii şi a condiţiilor de contractare, precum şi includerea unor cheltuieli care nu sunt eligibile pentru rambursare. În 2008, documentele falsificate au fost cel mai des utilizat mod de operare ce a atras atenţia autorităţilor.
România a raportat în 2008 un număr record de 246 de cazuri de nereguli şi suspiciuni de fraudă cu fonduri de preaderare. Comisia Europeană are de recuperat, de la noi, peste 25 de milioane de euro, cea mai mare sumă din acestă categorie de fonduri europene.
În raportul pe 2008, România este prima la nereguli, depistate la programele SAPARD, ISPA şi PHARE - de care mai beneficiază până la sfârşitul acestui an.
Anul trecut, România a raportat un total de 246 de cazuri, din care 164 privind nereguli, 10 suspiciuni de fraudă şi 72 de cazuri neclasificate în niciuna din cele două categorii. Bulgaria s-a clasat a doua dintre noile state membre şi ţări candidate, cu 140 de cazuri - din nou, majoritatea nereguli.
Pagubă de peste 25 de milioane de euro
În 2008, suma care o avea de recuperat Comisia Europeană în urma neregulilor şi suspiciunilor de fraudă cu fonduri de preaderare în România era de 25 de milioane de euro, aproape dublu faţă de Bulgaria şi de peste zece ori mai mult decât în Polonia, Ungaria sau Cehia.
Bucureştiul are de plătit UE jumătate din totalul sumei de 51 de milioane de euro pe care Comisia Europeană trebuie s-o recupereze din 13 ţări care au beneficiat de fonduri de preaderare: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Turcia şi Ungaria.
România a fost însă şi ţara cu cea mai mare alocare de fonduri de preaderare în 2008, peste un miliard de euro, urmată de Bulgaria cu 55 de milioane şi Ungaria cu 14 milioane.
“Informaţii obscure şi insuficiente”
Categoriile de nereguli cele mai frecvente au fost nerespectarea regulamentelor UE şi a condiţiilor de contractare, precum şi includerea unor cheltuieli non-eligibile pentru rambursare. În 2008, documentele falsificate au fost celor mai frecvente moduri de operare ce au atras atenţia autorităţilor, Bulgaria având un procentaj-record la acest capitol, cu 72% din totalul cazurilor raportate.
Comisia Europeană critică “informaţiile obscure şi insuficiente” furnizate adesea în acest mod, unde din nou România este prima.
Mai apar şi greşeli în completarea actelor, cele mai frecvente fiind completarea incorectă sau incompletă a detaliilor financiare şi nedescrierea tipului de nereguli constatate.
Se întâmplă şi la case mai mari
În topul cazurilor de fraudă cu fonduri UE se clasează însă vechi state membre - de exemplu Germania având de dat înapoi aproape 580 de milioane de euro din fondurile structurale, alte 119 milioane fiind pierdute definitiv. Italia trebuie să ramburseze CE peste 400 de milioane de euro din acelaşi tip de fonduri, iar Spania şi Marea Britanie aproximativ 250 de milioane.
Urmează Portugalia cu 98 de milioane şi Grecia cu 45 de milioane, Belgia având de dat înapoi 15 milioane, alte 12 milioane fiind irecuperabile. În cazul în care sumele sunt pierdute definitiv, Comisia Europeană acoperă daunele împreună cu statele membre.
Se încarcă comentariile...
