Impactul bugetar al îmbătrânirii populaţiei îngrijorează 13 ţări UE, inclusiv România

Sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung şi impactul bugetar al îmbătrânirii populaţiei reprezintă motive de îngrijorare pentru toate statele membre UE. În 13 dintre ţări, printre care şi România, decalajele dintre nivelul sustenabil al finanţelor publice şi cel actual sunt de peste 6% din PIB.

Potrivit unui studiu prezentat ieri de Bruxelles şi citat de NewsIn, celelalte ţări cu diferenţe de peste 6% sunt Cehia, Cipru, Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, România, Slovenia Slovacia şi Marea Britanie. În Irlanda, Grecia, Spania, Slovenia şi Marea Britanie diferenţa ajunge să depăşească şi 12% din PIB.

"Abordarea sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice este unul dintre motoarele principale ale strategiei noastre de ieşire din criză. Prin elaborarea de strategii pentru perioada care va urma crizei vom întări eficienţa măsurilor de sprijin pe termen scurt şi vom crea condiţii pentru o creştere economică susţinută şi echilibrată", a declarat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia.

Posibila continuare a efectelor crizei asupra bugetului şi creşterii economice pe termen lung reprezintă îngrijorări serioase pentru ţările care se confruntă cu aceste riscuri, în special Irlanda, Grecia, Letonia, Spania şi Marea Britanie, pentru care evitarea unei creşteri foarte rapide a îndatorării reprezintă deja o provocare pe termen mediu.

Măsurile discreţionare şi stimulentele fiscale integrate au permis amortizarea declinului activităţii economice şi au contribuit la ameliorarea înregistrată în ultima perioadă, însă au afectat şi conturile guvernamentale.

Criza a anulat o parte din progresele făcute de guvernele statelor membre în abordarea problemei îmbătrânirii populaţiei.

Potrivit raportului, este necesară evitarea "înrădăcinării" şomajului, precum şi aplicarea altor reforme structurale care au contribuit la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă în trecut. În plus, este necesară creşterea vârstei de pensionare efectivă, în concordanţă cu creşterea speranţei de viaţă a cetăţenilor.

Dacă politicile actuale nu sunt schimbate, vârsta medie la care cetăţenii ies de pe piaţa muncii în UE va creşte cu numai un an – de la 62 la 63 de ani – până în 2060, în timp ce speranţa de viaţă ar urma să crească cu 6 ani în aceeaşi perioadă. Drept urmare, mai multe ţări au în vedere creşterea vârstei minime de pensionare.

Mai mult, trebuie reformat sistemul de sănătate, iar creşterea calităţii finanţelor publice este indispensabilă pentru reducerea cheltuielilor neproductive şi transferarea resurselor spre educaţie, cercetare şi alte obiective strategice (social, mediu, sănătate).

România a intrat de anul trecut într-un ciclu de deficite bugetare mari. În 2008, dezechilibrul finanţelor publice s-a adâncit la 4,9% din PIB (după standardele româneşti), anul acesta este prevăzut un nivel de 7,3% din PIB, în timp ce schiţa de buget pe 2010 prevede un deficit de 5,9% din PIB, mult peste plafonul fixat prin Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB.

CE a dat termen României până în 2011 să-şi reducă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB.