Turnu Severin: Doar doi evrei mai trăiesc în Severin

Comunitatea evreiască, altădată o parte importantă a vieţii socio-culturale din Drobeta Turnu Severin, este pe cale de dispariţie. De-a lungul vremii, evreii din Turnu Severin au emigrat în Israel sau şi-au trăit viaţa până la capăt în oraş. Astfel că astăzi mai există în Severin doar 2 evrei, iar în Orşova, alţi 18.

Cu un secol în urmă, comunitatea evreiască din Drobeta Turnu Severin reprezenta un segment important al culturii şi dezvoltării oraşului. În prezent, din cauza emigrării masive şi a deceselor, au mai rămas doi evrei pe teritoriul Severinului. Altădată un grup înfloritor, cu o fructuasă activitate comercială dar şi cu implicare în cultură şi în întrega viaţă socială a oraşului, comunitatea a dispărut acum, reducându-se, începând cu 1900, într-atât încât nu au mai rămas decât două suflete.

Un mic grup de 15 evrei a existat în Severin încă de la înfiinţarea oraşului, în 1833 şi a cunoscut o evoluţie înfloritoare ajungând, în 1899, la un număr de 815, cu activitate în diverse domenii, în special în comerţ. Au contribuit şi la arhitectura oraşului, ridicând adevărate capodopere, cum ar fi actualul Muzeu de Artă, care a aparţinut familiei evreieşti Sabetai. Până la începutul secolului XX, evreii au fost asimilaţi foarte bine de comunitatea autohtonă, legându-se relaţii dintre cele mai cordiale. Apoi, din 1900, a început declinul, cel puţin din punct de vedere numeric. În 1929, mai existau 531 de evrei în oraş, pentru ca, în 1966, numărul lor să ajungă la 58.

Pustietate la Cimitirul Evreiesc

Singurele semne rămase în urma prezenţei evreilor în Turnu Severin sunt Cimitirul Evreiesc, rămas pustiu şi Sinagoga mozaică de rit sefard, transformată azi în birou notarial. O adevărată sursă de poveşti nespuse şi de monumente funerare lucrate în stil european, Cimitirul Evreiesc este acum aproape în paragină, Doar doi oameni îi mai calcă pragul: Iosif Lazăr, unul dintre cei doi evrei rămaşi în oraş şi pastorul Pavel, un simpatizant care are însă o altă religie. Iosif Lazăr are 86 de ani, dar respectul pentru semeni şi dorul de familie îl ambiţionează să nu renunţe şi sa aibă grijă, pe cât posibil, de locurile simbol ale originii pe care o reprezintă.

Cimitirul este împărţit în două jumătăţi destinate sefarzilor şi ashkenazilor şi despărţite de un portal din piatră, masiv, cu steaua lui David care vegează asupra tuturor. Deşi au fost asimilaţi de severineni, evreii au avut, şi pe aceste meleaguri, pagini negre de istorie scrise de lagăre, muncă silnică, bătăi şi umilinţe. De altfel, ca un amănunt pe cât de macabru pe atât de real şi dureros, există în cimitir un monument închinat victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, sub care sunt îngropate 75 de bucăţi din săpunul în care au fost transformate. 

Conform preşedintelui Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România- filiala Craiova, în afara celor doi evrei din Severin, mai există alţi 18 la Orşova, care nu au însă unde să se roage şi să îşi păractice religia. În afara factorului uman, Severinul şi în general România pierd valoroase clădiri, obiecte de cult, comori ale trecutului care au fost expropriate sau confiscate de regimul comunist. Singura cale ca semnele care atestă practicarea ritului mozaic şi prezenţa evreilor în teritoriu este constituirea acestopra într-un muzeu, care să le confere identitatea şi protecţia binemeritată.