Turismul îşi revine abia în 19 de ani

Autorii strategiei de dezvoltare a turismului previzionează încasări de 16 miliarde de euro până în 2026 România va fi vizitată, peste patru ani, de 7,7 milioane de turişti străini,

Autorii strategiei de dezvoltare a turismului previzionează încasări de 16 miliarde de euro până în 2026

România va fi vizitată, peste patru ani, de 7,7 milioane de turişti străini, pentru ca numărul acestora să se dubleze până în 2026. La acea dată, încasările din turism vor reprezenta 6,9% din PIB. În comparaţie, Spania câstigă în prezent 100 miliarde de euro de pe urma industriei ospitalităţii.

Autorii draftului de Master Plan Naţional de dezvoltare a Turismului în perioada 2007-2026 estimează, concomitent cu creşterea circulaţiei turistice, şi majorarea încasărilor industriei ospitalităţii autohtone. Astfel, la finele perioadei de implementare a Master Planului, dacă lucrurile merg aşa cum ar trebui, cheltuielile efectuate de turiştii străini în România vor fi de opt ori mai mari faţă de cele din 2006, respectiv de 7, 4 miliarde de euro. În acelaşi timp, autorii documentului citat, experţi ai WTO (Organizaţia Mondială a Turismului) şi cei ai guvernului, previzionează şi o majorare a bugetului de vacanţă al românilor. Dacă în 2006 conaţionalii noştri au cheltuit pe servicii turistice circa 2 miliarde de euro, sumele alocate pentru petrecerea concediilor şi a excursiilor se va dubla în 2016, pentru a ajunge la finele perioadei amintite la 8,3 miliarde de euro.

Pentru aceasta însă este nevoie ca lucrurile de pe hârtie să fie transpuse în practică, "motorul" implementării acestei strategii urmând să fie Organizaţia Naţională pentru Turism (ONT) . Acest organism, care se doreşte a fi "semiautonom", va avea ca funcţie principală promovarea României ca destinaţie turistică, atât pe plan extern, cât şi intern.

70% din capacitatea actuală de cazare, de două stele

Sarcina eliminării punctelor slabe ale turismului autohon nu este deloc uşoară. Pe lângă infrastructură de transport sub media europeană, care se va redresa până în 2015 cu ajutorul fondurilor europene, rămâne şi problema capacităţii de cazare. Astfel, oferta de locuri de cazare de calitate slabă depăşeşte cu mult cererea, care a început să vizeze chiar şi pe plan intern unităţile de cel puţin trei stele. În acest moment, 70% din capacitatea de cazare din România este clasificată la două stele. Autorii stategiei propun introducerea unui sistem anual de autorizare şi clasificare, excluzând clasificarea restaurantelor şi a unităţilor de alimentaţie publică. Resursele umane din turism reprezintă şi ea o zonă cu mari probleme, generate în special de salariile mici, dar şi de slaba pregătire. Serviciile şi atracţiile turistice sunt şi ele puncte slabe, ca să nu mai vorbim de inexistenţa unui brand de ţară care să fie asumat întâi de români şi apoi exportat, care este căutat fără succes de 17 ani.