Tun la Banca Agricolă: patron şi bancher, cinci ani după gratii
0
Omul de afaceri Dan Tartagă şi fostul director al Băncii Agricole Braşov, Nicolae Pişcu, au fost condamnaţi pentru un credit fals.
Omul de afaceri braşovean Dan Mihai Tartagă (50 de ani), patronul fabricii de zahăr din Bod, a fost condamnat definitiv de justiţia din Alba la cinci ani de închisoare, după ce în 1999 a luat cu acte false, în numele societăţii pe care o conducea, un credit de 1,2 milioane de lei (12 miliarde de lei vechi). Acuzaţiile care i s-au adus au fost de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Sentinţa a fost pronunţată la 20 octombrie, la nouă ani de când a început judecarea cauzei. Tot cinci ani de închisoare a încasat şi Nicolae Pişcu, fost director al Băncii Agricole Braşov, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. El este cel care a închis ochii şi a aprobat acordarea creditului în baza unor acte falsificate.
Bani luaţi cu acte antedatate
Dosarul în care cei doi au fost condamnaţi vizează un credit ilegal acordat de Banca Agricolă, în 1999, societăţii Fabrica de Zahăr Bod. Tartagă a cumpărat societatea din Bod de la Fondul Proprietăţii de Stat în 1998 prin intermediul societăţii SC Darcom SRL. În februarie 1999, conducerea fabricii de zahăr a decis contractarea unui credit de 1,2 milioane de lei pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturii de sfeclă-de-zahăr pe o suprafaţă de 2.480 de hectare, teren care ar fi trebuit luat în arendă de la mai mulţi proprietari. Banca, condusă la vremea respectivă de Nicolae Pişcu, a aprobat în doar câteva zile creditul în valoare de 1,2 milioane de lei, urmând ca, până la semnarea contractului, societatea împrumutată să prezinte actele de arendare încheiate cu proprietarii de teren.
„Dovada calităţii de arendaş nu a fost făcută de către inculpatul Tartagă Dan Mihai şi nu a fost verificată de către directorul Sucursalei Braşov a Băncii Agricole - coinculpatul Pişcu, cu toate acestea, fiind încheiat contractul de credit nr. 32/1999. Acest contract nu a fost avizat de către oficiul juridic al băncii, tocmai pentru nedepunerea contractelor de arendare", se arată în motivarea instanţei din Alba Iulia.
Fabrica de zahăr, în insolvenţă
După primirea banilor, Tartagă a trimis mai mulţi salariaţi pentru încheierea contractelor de arendare. „Inculpatul le-a indicat acestora să nu menţioneze în contracte numărul şi data încheierii, primind formulare tip de contract de arendare, cu ştampila societăţii şi semnătura inculpatului", se mai arată în motivare.
Aceste documente întocmite în fals au fost înregistrate la fabrica de zahăr cu o dată anterioară zilei de 26 februarie 1999, când a fost încheiat contractul de credit. Mai mult decât atât, Dan Tartagă a schimbat destinaţia creditului cu care a plătit alte împrumuturi ale firmei şi a achiziţionat mai multe proprietăţi imobiliare. Creditul a fost achitat până în 2006. Completul de judecată a mai dispus confiscarea de la inculpatul Dan Mihai Tartagă a sumei de 437.000 de lei, bani pe care acesta i-a ridicat ilegal din conturile unei alte societăţi pe care o deţine în Braşov.
Tartagă, implicat în alte două dosare penale
În 2002, firma Darcom SRL, administrată de Tartagă, a încheiat cu Sidex Galaţi un contract de furnizare de tablă zincată în valoare de 5 miliarde de lei vechi. A pus drept gaj 520 de tone de zahăr, în valoare de 4,9 miliarde de lei. Ancheta a stabilit că Tartagă a solicitat documente false pentru tranzacţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la doi ani cu executare. A făcut două treimi din pedeapsă şi a fost eliberat.
Tartagă a mai fost condamnat la trei ani şi şase luni de puşcărie pentru uciderea din culpă a două persoane, în urma unui accident rutier produs în Braşov, în 1999. A scăpat de pedeapsă ca urmare a Legii Graţierii, după ce a stat doar câteva luni la închisoare. Dan Tartagă este inginer, este la a doua căsătorie şi are un copil.
Se încarcă comentariile...
