FOTO VIDEO Tun financiar cu blindatele Armatei
0
Doi foşti directori din Romarm acuză sprijinul acordat la nivel înalt companiei UTI, condusă de Tiberiu Urdăreanu, pentru înzestrarea Armatei cu 400 de TAB-uri. În discuţiile despre influenţa firmei UTI la vârful Armatei, gen. Cătălin Moraru, şeful Înzestrării din MApN, declara că poate „zbura” oricând. Jocurile se fac şi la Ministerul Economiei.
Programul de construcţie a unui transportor blindat pentru trupe, denumit generic de iniţiatorii proiectului „SAUR 3", are la bază intenţia Armatei de a se dota cu echipamente compatibile NATO.
Mai citeşte şi:
„Scorpionii Roşii“, sigilaţi în tren
Dotarea Armatei: cu ce mergem la război
Scrisoarea disperării unui fost ofiţer al Armatei Române
Valoarea viitorului contract se ridică la aproximativ 1,2 miliarde de euro. Unul dintre favoriţi în preluarea managementului programului este firma UTI, abonată la contracte masive cu statul. Ministrul Gabriel Oprea (49 de ani) este acuzat de sindicaliştii din industria de Apărare că face jocul acestei firme.
Un proiect numit dorinţă
La 30 august 2010, Ministerul Apărării şi cel al Economiei au semnat un document prin care începea colaborarea pentru realizarea prototipului. Managementul proiectului fusese plasat Companiei Naţionale Romarm (CNR), care are în subordine 15 fabrici de armament, printre care şi cea de la Moreni, unde s-a făcut TAB-ul SAUR 2. Însă, la 30 septembrie 2010, la numai o lună de la începerea colaborării, programul a fost stopat de directorul CN Romarm Vasile Crişan. În aceeaşi zi, Consiliul de Administraţie al companiei s-a întrunit şi a modificat organigrama, eliminând din schemă postul de director adjunct, ocupat de George Ioana, şi cel de director tehnic, ocupat de Constantin Oprea. Ulterior, Ioana şi Oprea au demisionat din Romarm.
Discutia dintre generalul Moraru si fostii directori din Romarm
Cei doi erau susţinătorii proiectului. Ei acuză conducerea Ministerului Economiei, cât şi pe unii oficiali din MApN că au făcut presiuni pentru preluarea managementului programului de către compania UTI, controlată de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu (57 de ani), fiul generalului Tiberiu Urdăreanu, fost şef al Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor din MApN în 1989.
Invitaţie,nu licitaţie
La 9 august 2010, Romarm a transmis către UTI, dar şi către alte firme din industria de apărare o adresă prin care face o invitaţe pentru o participare comună la un proiect de realizare a unui transportor blindat. Celelalte firme sunt IOR, Prooptica, Interactive, Elprof, Aerostar Bacău, Electro Optic, Syscom, Optotechnologies, SIMPTEX şi Institutul de Cercetări Electronice. Firmele contactate de Romarm pentru colaborare au confirmat participarea la proiect. La 1 septembrie, UTI transmite intenţia de a participa la managementul proiectului alături de Romarm.
Directorul general al Romarm, Vasile Crişan, îi solicită directorului tehnic, Constantin Oprea, să participe la „discuţii privind oportunitatea ca UTI să devină partener principal alături de Romarm". Constantin Oprea susţine că nu a acceptat o colaborare cu UTI temându-se de pierderea proiectului: „La toate întâlnirile la care a participat, UTI nu a avut o ofertă clară în ceea ce priveşte colaborarea cu noi. Dacă le permiteam să intre în managementul proiectului şi să devină şi integratori ne puteam trezi că opreau programul şi puteau chiar să vină cu un plan de rezervă de achiziţie a unui transportor. Există temeri că UTI ar avea legături cu producătorul francez Renault Trucks Defence".
UTI face analize din toate poziţiile
Conducerea UTI şi-a exprimat punctul de vedere prin intermediul Direcţiei sale de comunicare: „Nu există niciun fel de acord de colaborare cu firma franceză Renault Trucks Defense. În perspectiva realizării proiectului considerăm că trebuie analizată colaborarea cu companii cu realizări majore în domeniu. Dacă această cooperare se face cu firma Renault Trucks Defense sau cu altă companie, va fi rezultatul analizei făcute la nivelul colectivului de proiectare şi de management al proiectului, în funcţie de cerinţele care trebuie îndeplinite şi de obiectivul de a realiza un produs într-o concepţie românească şi, bineînţeles, de concluziile analizelor făcute cu specialiştii şi structurile Ministerului Apărării Naţionale, care vor participa la etapele de validare pe parcursul procesului de definitivare a proiectului".
Directorii demisionari din Romarm susţin că, în prima parte a lunii septembrie, asupra lor s-au făcut mai multe presiuni pentru a accepta un parteneriat cu UTI. „S-au făcut presiuni asupra noastră din partea directorului general, Vasile Crişan, şi a generalului Cătălin Moraru de la departamentul de Armamente al MApN, să acceptăm implicarea firmei UTI în managementul proiectului", a declarat, pentru „Adevărul", fostul director adjunct al Romarm George Ioana. Directorul Romarm, Vasile Crişan, a refuzat o discuţie directă cu reporterii, arătându-şi disponibilitatea de a prezenta un punct de vedere prin intermediul Departamentului de comunicare din Ministerul Economiei. Până la publicarea articolului, directorul Romarm nu a transmis punctul de vedere. Lipsă de reacţie au avut şi ministrul Economiei, Ion Ariton, şi secretarul de stat din acelaşi minister, Claudiu Stafie, care are şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Romarm. Generalul Cătălin Moraru a negat că ar fi intervenit pentru UTI în acest moment al proiectului. „N-aveam cum să fac aşa ceva. Eu am avut mai multe discuţii referitoare la modul în care se desfăşoară proiectul", a declarat el pentru „Adevărul".
La 21 septembrie, Departamentul pentru Armamente al MApN a transmis Romarm o adresă prin care precizează că se teme de unele probleme tehnice ale proiectului. Şeful departamentului, generalul Cătălin Moraru a solicitat conducerii Romarm „măsuri rapide şi energice pentru corectarea şi soluţionarea problemelor aferente proiectului. În caz contrar ne rezervăm dreptul de a lua în calcul şi alte posibilităţi de abordare a procedurii de achiziţie care să nu pericliteze siguranţa naţională şi nici angajamentele faţă de NATO".
Demiteri cu dedicaţie
După adresa primită de la Ministerul Apărării, echipa Romarm care dezvolta proiectul a avut cinci întâlniri cu firmele care au acceptat colaborarea pentru prototipul SAUR 3. „Noi am continuat întâlnirile pentru a vedea cu ce se implică fiecare partener în proiect. În acest timp au fost presiuni asupra noastră să semnăm înţelegerea cu UTI. Aceste presiuni au venit de la colonelul Moraru de la MApN, de la secretarul de stat din MECMA Claudiu Stafie şi de la directorul Direcţiei pentru Armamente din Ministerul Economiei, Aurel Lascu", a declarat fostul director tehnic al Romarm, Constantin Oprea.
La data de 30 septembrie 2010, directorul Romarm a emis Decizia 157 prin care „începând cu data prezentei se stopează toate activităţile legate de proiectul «Transportor blindat pentru trupe 8x8 SAUR 3»" În aceeaşi zi, Ministerul Economiei a convocat, la Romarm, Consiliul de Administraţie. Şedinţa nu a fost condusă de preşedintele Consiliului, Claudiu Stafie, acesta delegându-l să-l reprezinte pe Aurel Lascu (48 de ani), fost secretar de stat la MApN, pe probleme de înzestrare. După ce au fost analizate mai multe aspecte legate de proiectul SAUR 3, Lascu a supus votului o nouă organigramă, cu toate că ultima modificare a organigramei avusese loc în urmă cu nici două luni, la 2 august 2010. În noua structură, posturile de director adjunct şi director tehnic dispăreau, iar directorii Ioana şi Oprea erau redistribuiţi pe alte funcţii în cadrul companiei. Mai mult faţă de ultima organigramă, noua schema de personal creştea de la 89 la 120 de posturi. În ceea ce-l priveşte pe Lascu, el deţine mai multe funcţii. Cea de director al Direcţiei pentru Armamente în Ministerul Economiei, membru al Consiliului de Administraţie la Romarm şi administrator special la Uzina Mecanică Moreni, unde ar fi urmat să se realizeze SAUR 3.
În perioada 2003-2004 a fost director de proiect, în Maroc, pentru o firmă implicată în afaceri cu armament, controlată de generalul în rezervă Otto Breuer, fost director adjunct al Canalului Dunăre-Marea Neagră.
Gabriel Oprea, ministrul-cameleon
După modificarea organigramei Romarm au apărut zvonurile despre preluarea managementului proiectului de către UTI. Muncitorii de la Moreni au solicitat o întrevedere la Ministerul Apărării. Cartel Alfa, confederaţia la care este afiliat sindicatul de la Moreni, s-a prezentat la Ministerul Apărării pentru a susţine muncitorii din subordinea Romarm. „În prima jumătate a lunii octombrie am fost la domnul ministru Oprea cu domnii Bogdan Hossu şi Gheorghe Sora. Domnul ministru ne-a spus că nu se discută, «programul SAUR se face cu Romarm, la Moreni». Domnul Hossu a ridicat şi problema UTI. Aici m-a surprins domnul ministru care a avut o reacţie ciudată. Ne-a spus că, dacă UTI, care a preluat institutul de cercetare al Romarm, în 2008, poate ajuta, nu are nimic împotrivă", a mai declarat Bucuroiu.
Preşedintele Federaţiei Solidaritatea Metal, care are în componenţă şi sindicatele din industria de Apărare, Gheorghe Sora, a remarcat o altă replică a lui Gabriel Oprea referitor la cazul UTI. „Domnul Hossu i-a spus ministrului, că la institutul preluat de la Romarm, UTI mai are doi ingineri şi 40 de şoferi. Atunci, ministrul a devenit brusc nervos şi a replicat că unul sau doi specialişti, dacă sunt buni, trebuie folosiţi", a declarat Sora.
Liderii de sindicat susţin că, în ciuda asigurărilor date de ministrul Gabriel Oprea, cursul proiectului este cu totul altul, existând presiuni din partea unor directori atât din Ministerul Economiei, cât şi din cel al Apărării, pentru susţinerea firmei UTI. Până la publicarea acestui articol, ministrul Apărării nu a răspuns solicitării „Adevărul" prin care ceream lămuriri în această afacere.
Stadiul proiectului
După demisia directorilor Constantin Oprea şi George Ioana, Romarm nu a semnat cu UTI un proiect de colaborare pentru realizarea transportorului. Proiectul este suspendat şi este deja întârziat. „Directorul de la Uzina Mecanică Moreni, Bogdan Răzvan, a fost de mai multe ori la Bucureşti şi i s-a solicitat să accepte un contract cu UTI. Temerea noastră e că UTI face prototipul cu noi şi apoi face producţia de serie în altă parte", ne-a declarat liderul de sindicat de la Moreni, Constantin Bucuroiu. În replică, Direcţia de comunicare a UTI susţine că producţia de serie a transportorului o va face la Moreni argumentând că „se vor folosi capacităţile de producţie din Romarm, dar şi ale institutului nostru".
În ceaea ce-i priveşte pe cei doi directori demisionari, aceştia au contestat la ministrul Economiei, Ion Ariton, decizia Consiliului de Administraţie de la Romarm de a le desfiinţa posturile. Atât ministerul Economiei, cât şi cel al Apărării nu au transmis un punct de verere la solicitarea „Adevărul" de a prezenta dacă cele două instituţii, cât şi directorii nominalizaţi în articol au vreo legătură cu susţinerea companiei UTI în vederea obţinerii managementului proiectului pentru realizarea transportorului blindat.
SAUR 3, susţinut la Senat
Programul naţional pentru Transportorul blindat 8x8 a intrat şi în atenţia Comisiei de Apărare din Senat. „Am transmis o interpelare ministrului Apărării, Gabriel Oprea, şi l-am întrebat despre problemele din acest program. Domnul ministru mi-a transmis că doreşte să realizeze acest program, însă problemele sunt la Ministerul Economiei. Firmele implicate aparţin de acest minister", a declarat pentru „Adevărul" preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Teodor Meleşcanu.
Senatorul mai spune că dezvoltarea programului cu firme din ţară este benefic atât industriei cât şi Armatei. „Implicarea industriei româneşti de apărare are mai multe beneficii. În primul rând, social, pentru forţa de muncă angrenată în program, iar în al doilea rând, fiind vorba de firme autohtone întreţinerea transportorului este mai uşoară şi mai ieftină", a mai precizat Meleşcanu. Preşedintele comisiei consideră că Uzina Mecanică Moreni este capabilă să realizeze transportorul, dată fiind experienţa în domeniu.
UTI, abonată la contracte cu statul
Compania condusă de Tiberiu Urdăreanu (foto), în vârstă de 57 de ani, are divizii în aproape toate sectoarele economiei. Printre marile contracte cu statul se numără:
- contract de 15 milioane de euro pentru dotarea sediilor MAI cu echipamente conform standardelor Schengen.
- contract pe 49 de ani pentru realizarea reţelei Netcity în Bucureşti în care UTI trebuie să investească 202 milioane de euro. Rambursarea investiţiei se face prin închiriere de reţele prin cablu.
- contract de 18,5 milioane de euro în parteneriat cu grupul austriac Swarco pentru managementul traficului în Bucureşti.
- contract de 3,2 milioane de euro cu Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa pentru managementul traficului de nave pe Canalul Dunăre-Marea Neagră.
"S-au făcut presiuni asupra noastră (...) să acceptăm implicarea firmei UTI în managementul proiectului"
George Ioana fost director adjunct Romarm
Şeful Înzestrării din MAPN: „Mie-mi zic că de mâine zbor"
Generalul Cătălin Moraru se teme pentru funcţia sa Foto: agerpres
În prima parte a lunii octombrie, Constantin Oprea, director tehnic al Romarm, şi George Ioana, director adjunct, au avut o întâlnire la Ministerul Apărării cu şeful Departamentului de Înzestrare, generalul Cătălin Moraru. Cei doi directori, actuali demisionari din Romarm, i-au cerut explicaţii lui Moraru referitor la derularea programului pentru realizarea transportorului şi la implicarea UTI în proiect. Ioana şi Oprea suspectau că UTI ar putea veni cu un transportor blindat de producţie franceză, VBCI. Iată transcriptul unor pasaje din discuţie:
George Ioana (fost director adjunct Romarm): Sunteţi de acord cu mine că UTI va veni cu VBCI (vehicul blindat pentru trupe de infanterie), pentru că programul ăla pe care îl încep ei acum nu va merge?
Cătălin Moraru (şef Departamentul de Înzestrare din MApN): Poate să vină cu o soluţie. Poate să vină cu Mowag (firmă elveţiană), poate să vină cu VBCI, poate să vină cu un alt transportor.
George Ioana: Şi de ce, domnule general, nu putem să facem şi noi aici, în ţară, în România...?
Cătălin Moraru: N-a spus nimeni să nu facem în ţară?
George Ioana: Păi nu se face! Pirania s-a făcut în ţară?
Cătălin Moraru: Aia a fost altceva. A fost un contract pe 30 de bucăţi, iar acum venim cu un contract cu fabricaţie mai mare.
Constantin Oprea: Domnule general, vreau să vă întreb: de ce e UTI, şi nu Aerostar, de ce să fie UTI şi nu Interactiv, de ce UTI, şi nu Prooptica?
Cătălin Moraru: Nu pot să-ţi răspund la întrebările astea. Te rog frumos, găseşte-ţi singur răspunsurile! V-am mai zis că nu vreau să intru în astea. Pe mine mă face aşa din scurt, la mine e mai... la voi s-a făcut Consiliu de Administraţie, la mine nu se mai face niciun consiliu. Îmi zice că de mâine ai zburat acolo"...
În cadrul discuţiei, Moraru nu a precizat exact de unde ar fi presiuni pentru un contract cu dedicaţie. Contactat de „Adevărul" şi întrebat dacă a susţinut UTI în aceste discuţii cu reprezentanţii Romarm, generalul Moraru a răspuns: „Nu am susţinut UTI! Discuţiile avute au fost să se găsească variante pentru realizarea acestui proiect".
Reacţie întârziată a Armatei
Ministerul Apărării a reacţionat, cu întârziere, la solicitarea ziarului „Adevărul” pentru a oferi un punct de vedere referitor la proiectul SAUR 3. Biroul de presă al MApN precizează că programul pentru realizarea transportorului a fost şi este susţinut de oficialii din Armată.
„Un rezultat important al acestei iniţiative s-a materializat prin elaborarea, la iniţiativa ministrului apărării naţionale, Gabriel Oprea, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 38/2010 pentru transferul gratuit spre industria de apărare a întregii cantităţi de muniţie atipică şi expirată, care prezenta pericol de explozie (aproximativ 50.000 de tone), pentru delaborare în 21 de întreprinderi, la care se adaugă aproximativ 1.000 de blindate scoase din uz (30.000 de tone de metal). Acest lucru permite păstrarea a aproximativ 5.000 de locuri de muncă în industria de apărare pe o perioadă de cel puţin 10 ani, contribuind astfel la reducerea şomajului tehnic şi la păstrarea capacităţilor de producţie, fapt recunoscut şi subliniat şi de cei trei lideri sindicali, în conferinţa de presă comună din 29 aprilie a.c., de la sediul Ministerului Apărării Naţionale”, se arată într-un comunicat al biroului de presă al MApN.
În ceea ce priveşte tensiunile din interiorul companiei Romarm, Ministerul Apărării are următorul punct de vedere: „Ministerul Apărării Naţionale este interesat de utilizarea tuturor capabilităţilor şi specialiştilor din domeniul cercetării - dezvoltării, atât din institutele de cercetare ale Armatei, respectiv Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, cât şi din industria naţională de apărare, astfel încât proiectul sa fie susţinut din punctul de vedere al bazei de proiectare tehnologică. De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale a încheiat parteneriate strategice cu ministere ale apărării din state membre ale NATO, pentru a facilita accesul industriei naţionale de apărare la tehnologii moderne.
Având în vedere faptul că CN ROMARM SA se află în subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Apărării Naţionale nu este implicat în problemele interne ale acestei instituţii, deci nici în numirea sau în demiterea unor persoane din această instituţie”.
Se încarcă comentariile...
