Trenul spre mare se târăşte ca melcul

Pe ruta Bucureşti-Mangalia, trenurile "rapid" au întârzieri de peste 50 de minute, astfel încât durata deplasării este de aproape şapte ore. Tronsonul cu mari întârzieri este

Pe ruta Bucureşti-Mangalia, trenurile "rapid" au întârzieri de peste 50 de minute, astfel încât durata deplasării este de aproape şapte ore. Tronsonul cu mari întârzieri este Feteşti-Cernavodă

Rapide sau chiar InterCity, trenurile care străbat ruta Bucureşti-Constanţa o fac poticnit, în regim de personal, iar proiectele de modernizare bat pasul pe loc.

Între trenurile personale şi cele de rang superior aproape că nu mai există diferenţe. Dacă ne uităm fie şi numai în graficele oficiale, ajungem la concluzia că, pe ruta Bucureşti-Mangalia, media de viteză nu depăşeşte 42 km/oră.

Or, în contractele feroviarilor există prevederea potrivit căreia unui accelerat trebuie să i se asigure un minimum de 45 km/oră, unui rapid - 55 km/oră, iar unui InterCity - 65 km/oră. Cu toate acestea, CFR încasează suplimente de viteză.

268 de kilometri, în aproape şapte ore

Ieri, un reporter a verificat graficele CFR, devenind călător al trenului Rapid 981, pe ruta Bucureşti-Mangalia. Călătoria a debutat cu o surpriză plăcută: vagonul modern, necompartimentat, curat, cu aer condiţionat şi prize pentru laptop.

Mai mult, trenul s-a pus în mişcare la ora 6.10 fix, cu o precizie "nemţească". În buna tradiţie românească însă, şirul surprizelor plăcute s-a curmat brusc.

Ora 7.59 - Staţia Ciulniţa. Graficul este respectat la minut. Fără nicio explicaţie, aerul condiţionat s-a oprit.

Ora 8.40 - La două minute după plecarea din Feteşti a oprit în câmp, pentru circa 10 minute, ca să aştepte trecerea unui tren personal din sens invers.

Ora 9.30 - Pe o distanţă de circa 20 km, între Feteşti şi Cernavodă Pod, a acumulat o întârziere de 16 minute. Ca urmare, în loc să staţioneze 5 minute în haltă, aşa cum era programat, trenul a stat mai puţin de un minut.

Ora 9.45 - A oprit din nou în câmp. A mai făcut circa doi kilometri şi ne-am oprit iar. Cea de-a doua pauză a durat peste 20 de minute, până la ora 10.17, fără un motiv vizibil şi fără ca vreun ceferist să se obosească să informeze pasagerii.

Ora 10.25 - A ajuns la Medgidia, cu o întârziere de circa 40 de minute.

Ora 11.20 - Trenul staţionează în câmp, undeva în apropiere de Constanţa, deşi ar fi trebuit să ajungă deja în gară de la ora 10.36.

Ora 11.30 - Trenul a ajuns, într-un final, în Constanţa, cu o întârziere de aproape o oră.

Ora 11.40 - A plecat din Constanţa în ultima etapă, spre staţiuni. Surprinzător, deşi pe acest traseu trenul are mai degrabă regim de personal, având în vedere distanţele scurte între staţii, a crescut viteza de deplasare.

Ora 12.55 - A ajuns, în sfârşit, în Mangalia, destinaţia finală, cu o întârziere de "numai" 34 de minute. În total, şase ore şi patruzeci şi cinci de minute pentru a parcurge 268 de kilometri. Adică, o medie orară de 40 km/h. Cu un tren care are rangul de rapid.

Alte rute care pot fi parcurse în 6 ore şi 45 de minute

Timpul necesar unui tren rapid românesc pentru parcurgerea distanţei Bucureşti-Mangalia este suficient pentru parcurgerea a mii de kilometri cu alte mijloace de locomoţie.

TGV. În timp ce un tren rapid românesc parcurge traseul Bucureşti-Mangalia în şase ore şi 45 de minute, un tren de mare viteză (TGV) face de trei ori traseul Paris-Londra

Bicicletă. Considerând că viteza de croazieră a unui biciclist poate fi, în medie, de 15 km/oră, în şase ore şi 45 de minute poate fi parcurs traseul Bucureşti-Piteşti.

Avion. În cele şase ore şi 45 de minute, cu avionul pot fi străbătuţi 5.400 km, adică Bucureşti-Copenhaga şi retur.

Căruţă. Cu o viteză medie de 10 km/oră, o căruţă poate parcurge în cele şase ore şi 45 de minute o distanţă de 64 km, adică un traseu Bucureşti-Ploieşti.

Pe jos. Cu o viteză de mers de 6 km/oră, un om se deplasa cu 40,5 kilometri în cele 6 ore şi 45 de minute.

Lucrările mai durează doi ani

Termenele de execuţie din contractele de reabilitare a liniei Bucureşti-Constanţa arată că, în 2010, va fi finalizat ultimul tronson (Fundulea-Feteşti), dar în teren situaţia e oarecum diferită.

Spre exemplu, tronsonul Bucureşti Nord-Băneasa a fost redat circulaţiei la începutul lunii trecute, cu toate că termenul de finalizare era decembrie 2008; în schimb, pe relaţia Băneasa-Fundulea, unde lucrările trebuiau terminate în decembrie 2007, încă se mai lucrează. Iar de la Fundulea la Feteşti abia încep, pe alocuri, organizările de şantier.

Un proiect numit dorinţă

Per total, se estimează că toate aceste lucrări vor costa, în final, mai mult de 820 de milioane de euro, dar se pare că merită: viteza de croazieră a trenurilor, în acest viitor nu tocmai îndepărtat, va ajunge la 160 km/oră, după cum anunţă, cu toate ocaziile, oficialii Ministerului Transporturilor. Până atunci, "circulaţia trenurilor spre şi dinspre litoral se desfăşoară în paralel lucrărilor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii feroviare pe tronsonul Bucureşti-Constanţa.

Acestea sunt absolut necesare, însă implică - pe durata realizării lor - perturbări ale circulaţiei trenurilor şi creşterea timpilor de parcurs.

La finalizarea programului de modernizare, timpul de parcurs va fi redus la aproximativ 90 de minute", a comunicat conducerea CFR, cu ocazia semnării contractelor de reabilitare a liniei.

Biletele nu se vor ieftini

Cât despre preţurile biletelor, acestea ar putea fi reduse "doar dacă societatea de administrare a liniilor, CFR Infrastructură, va micşora taxa de utilizare a căii ferate", au precizat, în mai multe rânduri, oficialii CFR Călători.

De altfel, ei avertizaseră din timp că, din cauza lucrărilor de reabilitare la magistrala Bucureşti-Constanţa, trenurile pot avea şi una-două ore de întârziere.

Miniştrii se ceartă, trenurile întârzie

În trenul rapid 981 Bucureşti-Mangalia, călătorii înjură de mama focului. S-au săturat de întârzieri, de înghesuială şi de atitudinea personalului CFR. În paralel, cei care au avut în mână frâiele transporturilor româneşti se bălăcăresc în public.

Ieri, fostul ministru Radu Berceanu îi ataca pe Ludovic Orban şi pe Miron Mitrea. El s-a referit la privatizările realizate în timpul mandatului lui Mitrea şi la "tunurile imobiliare" pe care Orban le-ar pregăti în "vacanţa de vară". În replică, Miron Mitrea susţine că acuzaţiile lui Radu Berceanu sunt mincinoase. Nimic nu se schimbă.