Trei sferturi dintre monumentele romanesti sunt in pericol, iar 544 au disparut

Usa salii de conferinte se deschide si un barbat intra cu zgomot tarand o scara metalica. Dupa ce o loveste de tocul de sus o plaseaza in mijlocul incaperii, exact in fata vorbitorului de la prezidiu

Usa salii de conferinte se deschide si un barbat intra cu zgomot tarand o scara metalica. Dupa ce o loveste de tocul de sus o plaseaza in mijlocul incaperii, exact in fata vorbitorului de la prezidiu care isi continua impasibil discursul. Publicul din sala se foieste pentru a gasi un nou unghi din care sa-l poata zari, printre treptele scarii, pe vorbitor. Cei cativa cameramani prezenti la conferinta izbucnesc nervosi ca li s-a stricat "sincronul" si protesteaza inutil. Ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, barbatul se urca pe scara si incepe sa mestereasca la cele cateva cabluri care atarna din tavan, schimband din cand in cand impresii cu cei doi colegi care il ajuta de la baza scarii. In tot acest timp, vorbitorul din prezidiu, mascat aproape in totalitate de muncitori, isi continua serios si imperturbabil interventia. Intr-un tarziu, el este oprit din discursul sau de public si rugat sa astepte ca muncitorii sa isi termine treaba. Desi initial da semne ca se conformeaza, vorbitorul nu se abtine si, in ciuda harmalaiei din jur, mai spune cateva cuvinte pentru a-si termina ideea. Scena, de un umor involuntar nebun, nu e desprinsa dintr-un film de comedie, ci de la ultima conferinta de presa desfasurata ieri la Ministerul Culturii si Cultelor. "Eroii" ei sunt secretarul de stat pe probleme de patrimoniu, Virgil Nitulescu, mesterii, veniti sa monteze exact in timpul conferintei un nou retroproiector, si presa sosita sa asculte noile dezvaluiri despre activitatea fostei echipe de la MCC. Desi umor a fost din belsug, dezvaluirile s-au lasat asteptate, la aceasta conferinta de presa, din lunga serie menita sa ne prezinte situatia pe care a gasit-o noua echipa la preluarea mandatului lipsind amanuntele spectaculoase. De data aceasta, domeniul supus evaluarii a fost patrimoniul cultural - situatia muzeelor si a monumentelor istorice, insa dosarul de presa, in ciuda domeniului vast tratat, a fost extrem de subtire, mult mai subtire si mai putin consistent decat la anterioarele conferinte de presa dedicate "subventiilor la carte" si activitatii de la Teatrul National. Actuala echipa de la minister s-a rezumat la a critica "erorile" din politica de patrimoniu a fostei guvernari. Au fost subliniate: lipsa unei strategii transparente in materie de patrimoniu, disfunctiile din cadrul legislativ si problemele privind finantarea. Pe scurt, fosta echipa a ministerului a desconsiderat comisiile de specialitate (Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, Comisia Muzeelor) si nu a cerut avizul acestora, asa cum cerea legea, in chestiuni extrem de importante cum ar fi declasarea unei parti din Parcul Carol sau infiintarea unor noi muzee: Muzeul hartilor si cartii vechi sau Muzeul "Vasile Grigore". In cazul restaurarii de monumente, s-a reprosat fostei echipe scaderea continua a sumei destinate restaurarilor - in 2004 suma destinata restaurarilor echivalata in dolari reprezenta doar 32 la suta din suma alocata in 1997 - in timp ce numarul de monumente incluse in Planul National de Restaurare a crescut constant. Rezultatul: din cele 26.900 monumente, 75 la suta sunt in pericol, 35 la suta intr-un stadiu avansat de degradare, iar 544 au disparut deja. Reprezentantii ministerului au mai afirmat ca bugetul mic prevazut pentru acest an si datoriile lasate de fostul minister pun in dificultate activitatea in acest an, selectia monumentelor ce vor fi finantate fiind extrem de dificila. Pentru prioritatile actualei echipe - Bisericile de la Basarab, Cetatea Medievala a Sighisoarei, Sibiul si Lipscanii - se vor cauta alte surse de finantare decat banii alocati Planului National de Restaurare.