Trei milioane de romani traiesc de la o sapa la alta

* Dintr-o zi pe tarlaua altuia se pot castiga intre 150.000 si 250.000 de lei * Ziua de munca e platita cel mai bine in Ardeal

Preturile sunt mai mari in Ardeal. Avram Fitiu, presedintele unei asociatii de agricultura ecologica din Cluj, ne-a declarat ca pretul pe ziua de prasila, intre 200.000 si 250.000, depinde daca e cu mancare sau fara. "Preturile cresc permanent, acum sunt cu 20-30 la suta mai mari ca anul trecut. E dificil sa se gaseasca oameni pentru ca tinerii sunt plecati in Europa si nu mai vin sa lucreze. Cand vin au bani si cresc preturile. Salajul si Bistrita-Nasaud sunt cele mai scumpe judete", considera dl. Fitiu. Atat firmele mari, cat si micii fermieri lucreaza cu zilieri: "Toata lumea lucreaza la negru, e o economie paralela". In Moldova, oamenii nu sunt foarte pretentiosi. "Toti saracii din zona sunt adusi la munca. Pentru ca sunt cu foamea-n gat si nu au nici un alt venit, un prasit este o ocazie pentru ei de a avea ce manca cateva zile. Proprietarii de pamant se duc prin sate si cheama oamenii la munca. Pentru ca sunt din ce in ce mai putini romani care vor sa lucreze, se negociaza cu bulibasa din zona care aduna toti amaratii la munca", spune Constantin Bazon, un agricultor din Vrancea. Moldovenii lucreaza cu 200.000 lei pe zi, plus o paine, iar daca bulibasa este bun negociator, primesc si o conserva. Cei care au tractor se pun la dispozitia consatenilor pe care ii taxeaza in functie de greutatea lucrarii. Ei prefera insa asociatiile care detin suprafete mari de teren. "Ca sa ari un hectar de teren nu renteaza, pentru ca te costa mai mult motorina pana la locul care trebuie lucrat", spune Constantin Bazon. Pentru a ingriji vita de vie din Vrancea sunt adusi oameni din Botosani, Vaslui si mai ales din Republica Moldova. Sunt cazati la fermele viticole din Panciu sau Odobesti cate o luna, iar la finalul sezonului sunt platiti cu 200.000 lei/zi. Din acesti bani li se scade insa mancarea care le-a fost oferita in toata perioada. Daca te duci in Ialomita, unde exista asociatii agricole puternice si unde se practica mecanizarea, pretul unei zile de munca este mai scazut. Stefan Poenaru, directorul Agrofam Holding, o asociatie din Ialomita care are in arenda 15.000 de hectare, spune ca plateste o zi de prasila, 150.000-170.000 lei pe zi, fara mancare. E pretul zonei, calculat pornind de la salariul minim pe economie. "Daca vor, bine, daca nu, nu", spune directorul. La Matasaru, langa Gaesti, pretul pe ziua de munca este intre 100.000 si 150.000 de lei. Masa de pranz se da in camp, iar cea de la ora 18 acasa la taranul care plateste. "Oameni la munca se gasesc, multi n-au nici un venit si le convine sa ia si masa, si bani. Multi tarani au pamanturile imprastiate si nu se preteaza la mecanizare, trebuie lucrate manual", ne-a declarat badea Ilie. In judetul Arges, in apropiere de Vedea, ziua de prasila e 200.000 de lei, plus doua mese principale, cafea si prajituri. Daca nu le dai, oamenii nu mai vin, ne-a declarat un zilier din Vedea, nea Georgica. Se lucreaza si cu conacul - patru sau cinci ore -, iar oamenii pot sa-si mai faca astfel si treburile pe-acasa. La coasa munca e mai grea si pretul e dublu - 200.000 lei conacul, 400.000 ziua.
Ziua de sapa, platita in rate la pensie
La Tamas, langa Bucuresti, Ghita Elena, 70 de ani, duce o vaca de funie pe marginea asfaltului. Ne spune ca a renuntat sa puna porumb anul asta. N-are 200.000 lei disponibili pentru a plati o zi de munca de sapa. Pentru Constantina Enache, zisa tanti Nutica, care l-a votat pe Basescu ca sa-i faca pensia de doua milioane, si care nu i-a facut-o, ziua de sapa e scumpa. "250.000 de lei, doua mese, un pachet de tigari, chiar la fiecare, daca-ti cere". Intrebam daca omul munceste pentru banii astia. "Munceste, nu munceste, tot da negru peste verde, adica da pamantul peste buruian, care se scoala a doua zi". Oamenii mai angajeaza si cate unul din tractoarele care sunt in sat. Alexandra Stere, care s-a-nvoit de la serviciu sa mearga la sapa, ne spune: "Tractoristii sunt de treaba, ne-ngaduie cu plata, platim in rate sau la pensie. Mi-a arat cineva asta-toamna si am platit cand am avut. De semanat un hectar e un milion jumate". Ion Ciugulea are 17 ani si coseste in arsita pentru 350.000 de lei pe zi. Este si angajat cu trei milioane de lei pe luna, si cu ce mai munceste pe ici, pe colo ajunge la 6 milioane. Munceste de la 15 ani. Catalin Ghinararu, secretar stiintific la Institutul National de Cercetare in Domeniul Protectiei Sociale, considera ca tot ce inseamna agricultura in Romania cade in sectorul informal, nu pentru ca nu se stie de aceasta munca, ci pentru ca 97 la suta din ei muncesc in propria gospodarie. Daca e vorba de evaziune? Nu, e vorba de subzistenta, ne-a declarat dl. Ghinararu. "Productivitatea e atat de scazuta incat nu poate fi vorba de altceva. Este productia pentru consum final propriu. Abia cand productia este destinata pietei si devine o practica regulata, poate fi vorba de evaziune".
Consilierul ministrului Agriculturii apeleaza la plugul tras de cai pentru a-si prasi cartofii
Taranii din Dambovita isi cumpara cal special pentru a lucra pamantul celorlalti, spune consilierul-taran Matei Barbu. "Desi lucrarile cu plugul dureaza mai mult decat cele cu tractorul, de multe ori calul este preferat pentru ca nu distruge culturile. Chiar eu am chemat pe cineva cu plugul pentru a-mi prasi cartofii, desi am tractor", povesteste Matei Barbu. El spune ca sunt cateva persoane care au cal si care se ofera sa execute lucrarile agricole pentru taranii din toate satele din jur. O lucrare este platita cu 800.000 lei/hectar atat cand este vorba despre arat cu calul sau cu tractorul, dar si pentru prasitul manual. La aceasta suma platita pe loc se adauga hrana pentru muncitori.