Trecutul lui Tinca, în dosarele SUA

Proaspătul ambasador în Arabia Saudită, bănuit de legături cu Securitatea

2000 o listă cu cadre şi ofiţeri acoperiţi ai Securităţii care lucrau în diplomaţie. "Lista lui Răceanu" revine în actualitate, iar numele aflate pe aceasta sunt ale unor persoane publice importante după decembrie 1989.
Unul din numele aflate pe lista lui Răceanu este cel al lui Ion Dobreci, numit în 4 septembrie de preşedintele Traian Băsescu ambasador în Arabia Saudită. Absolvent al Facultăţii de Comerţ Exterior şi al celei de arabă, Dobreci ajunge în 1979 secretar III în MAE. Ocupă până în 1990 funcţii diplomatice la Damasc şi Cairo. În 1990, pleacă pentru încă cinci ani în Siria, iar între 2000 şi 2005 este ambasador la Damasc. A mai fost însărcinat cu afaceri la Riad şi Sanaa. Răceanu spune că despre cei de pe lista sa "ştiam că sunt ofiţeri de Securitate, pe alţii îi bănuiam". MAE nu are niciun comentariu despre diplomaţii bănuiţi de colaborare cu Securitatea până ce CNSAS nu va da un verdict.

Fără viză de intrare în SUA
"La data arestării mele, peste 90 la sută din întregul corp diplomatic al României, din centrală şi exterior, aparţinea Securităţii", spune în cartea sa Mircea Răceanu, care trăieşte în prezent în SUA. Gheorghe Tinca, fost ministru al apărării şi ambasador la Praga, în prezent diplomat în centrala MAE, este unul dintre cei care au avut legături cu fosta Securitate. La începutul anilor "80, acesta a fost numit la Misiunea Permanentă de la sediul ONU din New York, însă americanii au refuzat iniţial acordarea vizei de intrare pentru diplomatul român. Mircea Răceanu povesteşte că a primit dispoziţie de la ministrul de externe din acea perioadă, ştefan Andrei, la cererea lui Tudor Postelnicu, de a interveni la americani pentru a-şi "reconsidera" poziţia. În cele din urmă, Răceanu a fost sunat de Samuel Fry, ministru consilier la ambasada americană de la Bucureşti, care i-a spus că s-a decis acordarea vizei, dar că acest lucru nu înseamnă că "nu ştiu cine este Tinca". În 1994, îşi aminteşte Răceanu, preşedintele Iliescu l-a numit pe Tinca ministrul apărării, invocând că acesta ar fi primul-ministru civil. "Partea americană era de mult la curent cu privire la aşa-zisul
statut civil
al noului ministru al apărării român". MAE nu comentează nici cazul Tinca până când CNSAS nu îşi va preciza poziţia. În cartea sa, Răceanu povesteşte despre cum a fost anchetat de Securitate. Cei trei anchetatori i-au prezentat acestuia mai multe fotografii ale unor diplomaţi români, despre care l-au întrebat dacă i-a demascat ca securiştii Washingtonului. Într-un final, securiştii i-au spus lui Răceanu să "uite" persoanele văzute în fotografii. "Ca şi în ziua precedentă (n. red. - de data asta este vorba de diplomaţii de la New York), din zecile şi zecile de nume citite, printre care parcă aud şi astăzi numele lui Aurel Costescu, Ionel Georgescu, Ion Duma, Ion Moraru, Virgil Constantinescu, Constantin Ene, Romulus Neagu, Nicolae Ropoteanu, Teodor ţolea, Constantin Niţă, Traian Chebelu, Octavian Ichim, Florin Roşu, Aurel Paraipan, Nicolae Stănică, Bogdan Baltazar, Gheorghe Tinca, Petre Vlăsceanu, Fănel Mangu, Gheorghe Horotan, Mişu Negriţoiu, Teodor Râpanu, Ion Logofătu, Anton Sârbu, Lucian Cernat, Vasile Paliţă, Alexandru Teodorescu, Ion Datcu, Nicolae Micu, Ion Goriţă, Vasile Tilinca, am indicat numai câteva persoane, deşi ştiam că marea lor majoritate erau ofiţeri de Securitate", povesteşte Răceanu.

Vasile Croicu, rechemat din Africa de Sud
Un alt nume de pe lista lui Răceanu este Vasile Croicu. Acesta a fost rechemat marţi din funcţia de consul general, şef al Consulatului General al României la Cape Town, Africa de Sud. Croicu urmează să se pensioneze şi îşi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.