Trebuie să ne pese!

Pegra românească din Italia este şi o problemă a României restarea românului Bedreagă, sub acuzaţia că ar fi ucis cu bestialitate doi bătrâni italieni, reprezintă cu mult mai mult

Pegra românească din Italia este şi o problemă a României

restarea românului Bedreagă, sub acuzaţia că ar fi ucis cu bestialitate doi bătrâni italieni, reprezintă cu mult mai mult decât un fapt divers. Şi asta, pentru că, într-o înlănţuire nefericită de evenimente, povestea vine după uciderea unei tinere italience, cu o umbrelă, la metroul din Roma. Două tinere românce au fost arestate în acest caz, care i-a şocat pe locuitorii Cetăţii Eterne şi a dat apă la moară grupărilor naţionaliste de dreapta, care au cerut expulzarea românilor din întreaga Peninsulă. A mai fost uciderea a patru motociclişti italieni de către un român beat, urcat la volanul unei furgonete. A mai fost românul care şi-a ucis concubina de aceeaşi naţionalitate, în plină staţie de metrou. Şi câte or mai fi fost. Desigur, avem dreptate să spunem că toate aceste evenimente nu sunt decât întâmplări nefericite. Liderii asociaţiilor românilor din Italia au, la rândul lor, perfectă dreptate atunci când spun că delincvenţa nu are paşaport. Şi că majoritatea zdrobitoare a românilor din Cizmă trudesc cinstit. Asudă pe şantiere, îşi consumă vieţile între patru pereţi, stând la căpătâiul bolnavilor sau îngrijind persoane în vârstă, acceptă adeseori orice slujbă, fie ea în condiţii legale cel puţin discutabile. Îi aşteaptă acasă o familie de întreţinut şi nişte copii care trebuie ajutaţi să-şi clădească un viitor, ca măcar ei să nu fie nevoiţi să plece la munca de jos, printre străini. Se pot spune sute de poveşti urâte despre românii din Italia şi milioane de poveşti minunate. Da, dar statisticile nu ajută la nimic. Şi nici nu ne putem linişti la gândul că România a devenit una dintre ţările "sigure" ale Europei, după ce şi-a trimis la export liota de şuţi, tâlhari, spărgători şi traficanţi de oameni. În realitate, avem cu toţii o mare problemă. O au în primul rând românii care muncesc cinstit în Italia. O au românii de acasă care visează la o vacanţă la Roma, la Veneţia sau la Florenţa şi care se tem că vor fi priviţi chiorâş. Sau, mai rău, că vor cădea, ei sau maşinile lor, pradă răzbunării unor localnici. Nu a răzbunării "ilalienilor", ci a unu-doi plecaţi cu sorcova. Şi, până la urmă, toţi românii au de pierdut din moment ce se văd siliţi să poarte un stigmat din cauza unui anumit număr de răufăcători. Aşa stând lucrurile, cei care guvernează ţara sunt obligaţi să aplice o politică publică pentru a rezolva situaţia. Pegra românească din Italia este şi o problemă a României. O acţiune în forţă a autorităţilor de la Bucureşti, în colaborare cu cele din Peninsulă ar da un semnal cetăţenilor italieni că există un răspuns românesc la valul de infracţiuni. Altfel, nemulţumirea generală, alimentată, ce-i drept, şi de forţe politice interesate, se va revărsa exact asupra conaţionalilor noştri cinstiţi şi lipsiţi de apărare.