Tranzacţiile pe banii brokerilor, descurajate de evoluţia pieţei

Finanţarea cumpărărilor de acţiuni nu este, încă, la mare cerere printre investitori. La un an de la intrarea în vigoare a Codului bursier, care permite efectuarea pe

Finanţarea cumpărărilor de acţiuni nu este, încă, la mare cerere printre investitori.

La un an de la intrarea în vigoare a Codului bursier, care permite efectuarea pe piaţa românească a tranzacţiilor în marjă (n.red.: cu bani împrumutaţi de la brokeri), produsul continuă să rămână unul de nişă. Motivul ţine, în primul rând, de faptul că aceste operaţiuni sunt indicate pe o piaţă puternic crescătoare.

Perioadele de volatilitate ridicată traversate de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu au încurajat, în acest an, împrumuturile la intermediari. "Din păcate, condiţiile actuale de piaţă nu permit foarte mult posibilitatea de a cumpăra acţiuni pe bani împrumutaţi de la firmă. Deocamdată nu există cereri foarte mari pentru tranzacţiile în marjă, iar produsul este adresat în special clienţilor fideli, care tranzacţionează valori mai mari", precizează Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest Focşani.

Cerere pentru companiile de pe Rasdaq

În plus, brokerii spun că, până în momentul de faţă, nu există toate datele necesare pentru derularea tranzacţiilor în marjă. "Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) nu a elaborat nici până acum lista cu societăţile acceptate pentru operaţiunile în marjă. Noi am anticipat, însă, deciziile CNVM şi avem deja nouă luni de când facem aceste operaţiuni în principal pentru emitenţii listaţi la prima categorie sau pentru acţiunile societăţilor de investiţii financiare", explică Adrian Ceuca, director general adjunct la SSIF Broker Cluj Napoca.

Reprezentantul casei de brokeraj spune că o cerere deosebită a fost formulată şi pentru societăţile listate pe fosta piaţă electronică Rasdaq. "Volatilitatea ridicată nu ne-a permis, încă, să asigurăm tranzacţii în marjă şi pentru companiile de pe Rasdaq", spune Ceuca. De exemplu, Carpatica Invest, pe locul trei în acest an în topul intermediarilor pe piaţa Rasdaq (cu 7,8% cotă de piaţă), intenţionează să lanseze acest produs în prima parte a anului 2008. "Există cereri din partea clienţilor şi, în acest moment, se lucrează deja la procedurile premergătoare lansării tranzacţiilor în marjă. Mai mult, sperăm să avem succes, mai ales că vom avea şi sprijinul băncii Carpatica", afirmă Bogdan Milea, directorul Carpatica Invest Bucureşti.

Avantajele şi dezavantajele tranzacţiilor pe datorie

Principalele avantaje aduse de introducerea tranzacţiilor în marjă pe piaţa la vedere sunt cele legate de creşterea lichidităţii şi reducerea volatilităţii, atrage atenţia Bogdan Bărbieru, director de operaţiuni la SSIF Vanguard. "De asemenea, posibilitatea de a lua poziţii short pe anumiţi emitenţi duce la o ancorare mai justă a aşteptărilor participanţilor la piaţă, cu privire la evoluţiile ulterioare de preţ", explică reprezentantul Vanguard.

În schimb, investitorii care apelează la societăţile de intermediere pentru a plasa mai mulţi bani pe bursă se expun la riscuri mult mai mari în cazul unui declin al pieţei. "De exemplu, la o scădere de 10% a pieţei, investitorul care a optat pentru tranzacţiile în marjă pierde, totodată, şi dobânda datorată intermediarului", subliniază Ceuca. SSIF Broker percepe o dobândă fixă, de 14% pe lună din valoarea împrumutului.

Potrivit reglementărilor, investitorul trebuie să depună, la deschiderea contului de marjă, o garanţie reprezentând echivalentul a cel puţin 50% din valoarea de piaţă a acţiunilor ce vor fi cumpărate. Nivelul de 50% al garanţiilor este unul standard pe marile pieţe de capital, susţin brokerii.

"Pentru tranzacţiile în marjă, cu cât gradul de lichiditate al unei pieţe este mai redus, iar volatilitatea mai ridicată, garanţia aferentă acestui tip de tranzacţii trebuie să fie mai mare. În acest sens, dacă este să facem o comparaţie între piaţa de capital din România şi cele din Occident, în materie de lichiditate şi volatilitate, nivelul de 50% nu este unul prea ridicat", conchide Bogdan Bărbieru.

O altă modalitate de a cumpăra pe datorie a fost asigurată de intermediari cu ajutorul băncilor. De exemplu, produsul Smart, dezvoltat de Vanguard, este destinat investitorilor activi de pe piaţa de capital care deţin deja un portofoliu de acţiuni şi/sau disponibilităţi băneşti. Acesta presupune obţinerea liniei de credit la Libra Bank, solicitantul folosind în acest sens drept garanţie portofoliul deţinut.

Reglementările tranzacţiilor în marjă

- La deschiderea contului de marjă, clientul este obligat să depună o garanţie reprezentând echivalentul a cel puţin 50% din valoarea de piaţă a valorilor mobiliare ce urmează a fi achiziţionate prin tranzacţii în marjă, sub formă de numerar sau de valori mobiliare;

- Intermediarul poate solicita clienţilor constituirea marjei iniţiale prevăzută într-un procent mai mare de 50%;

- Pe parcursul derulării cumpărărilor în marjă cu valori mobiliare, în contul în marjă al clientului trebuie păstrate valori mobiliare sau bani reprezentând cel puţin 25% din valoarea curentă de piaţă a valorilor mobiliare cumpărate în baza creditului acordat sau împrumutate pentru decontarea vânzărilor în lipsă şi a dobânzilor şi comisioanelor aferente. Intermediarul poate solicita clienţilor menţinerea unui nivel al marjei într-un procent mai mare de 25%, în concordanţă cu nivelurile de risc ale valorilor mobiliare achiziţionate şi cu situaţia financiară a clientului;

- Pentru eliminarea pierderilor, în cazul în care valoarea contului de marjă scade sub nivelul stabilit, societatea de intermediere va include în contract o clauză referitoare la "ordinul de vânzare automată".