Trambitele Ierihonului

Oaza Ierihon, situata la aproximativ 60 de km de Ierusalim, in desertul Iudeii, spre Marea Moarta, nu este numai cel mai jos loc de pe suprafata Pamantului (Ierihonul se afla la minus 350 m sub

Oaza Ierihon, situata la aproximativ 60 de km de Ierusalim, in desertul Iudeii, spre Marea Moarta, nu este numai cel mai jos loc de pe suprafata Pamantului (Ierihonul se afla la minus 350 m sub nivelul marii), ci si cel mai vechi oras de pe Pamant. (Sapaturile arheologice din ultimii 15 ani au atestat ca asezarea de tip urban are o vechime de peste 11.000 de ani). Vechiul Testament spune ca Ierihonul a fost cucerit de catre poporul israelit, dupa ce a fost inconjurat de sapte ori cu chivotul marturiei, in sunet de trambite. Mai tarziu, in timpul lui Iisus Hristos, Ierihonul a fost locul in apropierea caruia Domnul a postit 40 de zile inaintea inceperii misiunii sale pamantesti, locul unde l-a vindecat pe orb (Marcu X, 46-92), unde l-a intalnit pe Zaheu vamesul (Luca XIX, 1-10) si locul unde Mantuitorul a anuntat ucenicilor sai, pentru a treia oara, patimile si moartea sa (Marcu X, 33-34). Pentru noi, romanii, rezonantei spirituale a Ierihonului i se adauga cea sentimentala: aici, in tot pamantul Tarii Sfinte, se construieste cel mai important si mai mare Asezamant Romanesc Ortodox. De aici, din Ierihon, vor putea porni in pelerinaj sutele de romani dornici sa se reculeaga si sa caute urmele pamantesti ale Dumnezeului Iubirii. Arhimandritul Ieronim Cretu, reprezentantul Patriarhiei Romane la Ierusalim, povestea cu glas egal si bland, despre taberele de refugiati din stanga drumului spre Ierihon si despre biserica suspendata pe coasta muntelui Karantaniei (unde Mantuitorul a postit 40 de zile), explicand apoi cum se impaca romanii ce lucreaza acum la asezamant cu vecinii arabi. Nu foarte departe de intrarea in oras, in vecinatatea casei modeste a unei rude a lui Yasser Arafat si a celui ce indeplineste acum functia de negociator-sef al palestinienilor in conflictul din zona, pe o strada albita de praful desertului, se inalta zvelta cladirea Asezamantului. Constructia a inceput in 1999. "Sfanta Masa din altarul bisericii a fost tarnosita in ziua de 8 ianuarie 2000 de catre Preafericitul Patriarh Teoctist, in a doua zi de Craciun (Patriarhia Ierusalimului tine calendarul pe stil vechi) dupa Serbarile panortodoxe inchinate Jubileului Nasterii Domnului la Bethleem", precizeaza Prea Cuviosul Ieronim. In acelasi timp, desi cu putini oameni, se lucreaza la finisajul turlei bisericii, la instalatiile electrice si sanitare si la pardoseala paraclisului, ce urmeaza a fi pictat imediat dupa Boboteaza. Biserica, ca si toata constructia care o inconjoara pe trei laturi, are structura de rezistenta din beton, peste care s-a pus itong pentru protejarea fata de temperaturile de peste 40 de grade din vara, iar spre exterior este placata cu piatra de Bethleem (roz), piatra de Ierusalim (alba) si piatra de Hebron (rosie). Complexul cuprinde paraclisul si camerele oficiale de primire, biblioteca cu tavan de sticla - prin care se vad cele 5 clopote - spatiile de cazare pentru pelerini (50 de camere de cate doua locuri, fiecare cu grup sanitar propriu) si staretia. Inaltata pe trei niveluri, constructia are minunate terase de pe care poti rascoli cu privirea cele 4 zari ale pamantului. Spre oricare ai privi, intalnesti rezonante biblice: departe, manastirea de la Izvorul Sfantului Elisei (si acum sursa principala de apa a Ierihonului), ucenicul marelui profet Ilie, in stanga, spre periferia orasului, manastirea Sfantului Gherasim de la Iordan. In sus, la cativa kilometri, pestera Sfintei Ana, locul unde s-a nevoit Sfantul Ioan Iacob Romanul de la Neamt (Hozeva), apoi manastirea Sfantului Cuvios Eftimie cel Mare si in jos, spre desertul Iudeii, manastirea Sfantului Cuvios Teoctist. Nu departe, pe Valea Hozevei, se afla si pestera Sfantului Chiriac si cea a Sfantului Hariton, primii anahoreti cunoscuti in Tara Sfanta, cei care au fost urmati de ucenici. "Locul acesta este legat de traditia monahismului si de istoria Bisericii, aici traindu-si viata Sfintii cuviosi, care au urmat traditiilor profetice ale Sfantului Ilie, Elisei si Sf. Ioan Botezatorul". La numai 11 km de Ierihon se afla locul unde Ioan Botezatorul l-a botezat cu apa pe Iisus Hristos", unde BOR are un schit, care, spera cei de la Biserica Romaneasca din Ierusalim, va fi deschis pelerinajului anul viitor si unde reprezentantii bisericii noastre doresc sa intemeieze o comunitate de maici. (Astazi, locul este minat, si poate fi vazut doar o data pe an, de Sf. Ioan Botezatorul). Schitul de la Iordan, Biserica Romaneasca din Ierusalim si Asezamantul din Ierihon sunt singurele lacasuri ale ortodoxiei romane in Israel. "Pelerinajul la locurile sfinte este acum sporadic, desi ar trebui sa fie important si desi sunt multi romani si multi monahi care doresc sa vina aici", raspunde Arhimandritul si tot preacuviosia sa imi explica si motivele: zona nu este calma inca, chiar daca nu este razboi, dar, deocamdata, "Ierihonul nu-i o zona in care sa se poata circula nestingherit".