Traian Băsescu, adept al Statelor Unite ale Europei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Realizarea „Statelor Unite ale Europei", a fost propunerea cu care preşedintele Traian Băsescu a venit ieri la Sulina. Şeful statului a explicat că „numai prin cedarea masivă de suveranitate Europa mai poate rămâne o putere economică şi militară".

Traian Băsescu este, în acest fel, primul şef de stat român care este dispus să renunţe la o parte din suveranitatea naţională. „Altfel, Europa va rămâne o carte de istorie a lumii, în care vei putea citi despre cele mai sofisticate şi importante culturi, va avea bogăţia istoriei în spate", şi-a argumentat ideea Traian Băsescu.

„Când nu ai forţă economică, nu poţi să fii nici forţă militară. Degeaba ataci Libia, că nu câştigi războiul, iar securitatea este fundamentală. Securitate nu se poate decât cu bani, iar banii nu pot fi făcuţi decât cu o economie performantă. O economie fragmentată cu politici diferite în 27 de state nu ne face competitivi din punct de vedere economic. Trebuie să decidem repede, în următorii 2-3 ani, dacă vom crea Statele Unite ale Europei sau nu", a declarat Traian Băsescu.Potrivit şefului statului, viitorul Uniunii Europene ca structură politică de forţă este „incert" dacă nu se iau „deciziile care trebuie luate pentru funcţionarea sa".

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu este, cel mai probabil, un gest de susţinere pentru liderii francez şi german, preşedintele Nicolas Sarkozy şi cancelarul Angela Merkel, care s-au întâlnit marţi la Paris. Deşi în presa europeană au apărut şi opinii critice, mai ales în ce priveşte refuzul celor doi lideri de a admite ideea emiterii de eurobonduri, în general au fost remarcaţi paşii înainte în întărirea guvernanţei economice.

Taberele din Europa

În plan politic, Europa este împărţită în două tabere opuse: una a federaliştilor, susţinători ai ideii „Statelor Unite ale Europei" şi alta care optează pentru un stil mai britanic, văzând în Uniune o „asociaţie a statelor membre". Ideea Statelor Unite ale Europei presupune lideri legitimi, aleşi la nivel european şi, în pararel, reducerea influenţei liderilor aleşi la nivel naţional. Dar vor ceda liderii naţonali ceva din puterea de acum?

Există, pe de altă parte, state prin tradiţie mai „federaliste", precum Belgia sau Luxemburg şi mai „eurosceptice", precum Marea Britanie, Danemarca sau Cehia. Cazurile Franţei şi Germaniei sunt speciale. Deşi cele două state sunt pilonii construcţiei europene, opiniile publice nu sunt atât de entuziaste.

În 2005, francezii au respins proiectul Constituţiei Europene. Acum, Angela Merkel este supusă unei presiuni puternice la ea acasă, unde cetăţenii germani se tem că vor fi puşi să plătească pentru excesele naţiunilor meridionale. Angela Merkel este judecată de tot mai mulţi conaţionali mai degrabă pentru ce face împotriva Uniunii Europene decât pentru aceasta.

În sfârşit, pronunţându-se

atât de clar pentru federalism, preşedintele Băsescu trece, brusc, într-o zonă în care îi regăsim pe cei mai mulţi lideri de centru-stânga şi liberali. Preşedintele român susţine, de exemplu, Statele Unite ale Europei, alături de liderul ALDE Guy Verhofstadt, de liderul ecologist Daniel Cohn-Bendit, personajul central al revoltelor studenţeşti din Parisul anului 1968, şi de numeroşi social-democraţi.
Preşedintele deviază de la „axa londoneză", pe care el însuşi a enunţat-o încă de la începutul mandatului, şi se îndepărtează de abordările neoliberale şi conservatoare ale unora dintre intelectualii apropiaţi lui.

"Numai prin cedarea masivă de suveranitate Europa mai poate rămâne o putere economică şi militară.''
Traian Băsescu preşedintele României

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite