"Traian Băsescu ar putea folosi buna guvernare pentru a justifica intervenţia în politica Executivului"

Secretarul Comisiei pentru Apărare din Camera Deputaţilor, liberalul George Scutaru, unul dintre membrii echipei PNL care lucrează la elaborarea pachetului propriu de legi privind securitatea

Secretarul Comisiei pentru Apărare din Camera Deputaţilor, liberalul George Scutaru, unul dintre membrii echipei PNL care lucrează la elaborarea pachetului propriu de legi privind securitatea naţională, susţine că menţinerea, în strategia de securitate a României, a conceptului de "bună guvernare" este o greşeală, pe care şeful statului a comis-o din orgoliu. Scutaru este de părere că Traian Băsescu ar putea să folosească asemenea prevederi pentru a justifica intervenţia în politica Executivului.
- Cum comentaţi menţinerea sintagmei de "buna guvernare" în Strategia de securitate?
- E o greşeală a preşedintelui, care doar din orgoliu nu a dorit să ţină cont de observaţiile premierului. Cred că preşedintele Băsescu ar putea să folosească asemenea prevederi pentru a justifica intervenţia în politica Executivului. Sper că şeful statului să vină cu această Strategie în faţa Parlamentului, pentru că, din declaraţiile sale, nu reiese acest lucru. Sper ca preşedintele să nu eludeze Legislativul şi să-şi asume strategia în parlament.
- Care dintre modificările acceptate de CSAT la legile siguranţei pun, în continuare, probleme?
- La Legea SRI, modificările acceptate de CSAT sunt minore comparativ cu textul iniţial. De remarcat este faptul că a fost eliminat articolul care permitea ofiţerilor Serviciului să facă acte premergătoare urmăririi penale. În proiectul privind informaţiile şi contrainformaţiile apare prevederea conform Codului de procedură penală: ofiţerii au dreptul să facă acte premergătoare urmăririi penale. Menţinerea acestei prevederi este, din punctul nostru de vedere, nepotrivită. Unele dintre modificările CSAT sunt de substanţă, cum ar fi eliminarea articolului care îi absolvă de răspunderea penală pe ofiţerii care aduceau vătămări sau prejudicii patrimoniale unor persoane în timpul misiunilor. Sunt câteva modificări, dar filosofia de bază rămâne.
- Care sunt intenţiile PNL faţă de aceste proiecte?
- Faptul că cele patru proiecte au fost desecretizate va permite PNL să le analizeze articol cu articol şi să găsească modalităţile de promovare a propriei concepţii privind securitatea naţională: fie vom trimite amendamente la dezbaterea din guvern, fie vom iniţia proiecte distincte. Oricum, printre iniţiativele liberalilor, există un proiect nou de organizare şi funcţionare a CSAT, unul distinct care reglementează funcţionarea Comunităţii Naţionale de Informaţii şi un altul privind securitatea naţională. Este bine că premierul a declarat că guvernul îşi va asuma promovarea acestor legi pentru că avem garanţia că vor ieşi nişte legi moderne, care nu vor da satisfacţie numai intereselor serviciilor secrete. Vreau să subliniez aici că ne gândim foarte serios dacă este bine ca serviciile de informaţii să mai aibă voie să desfăşoare activităţi comerciale din care să scoată bani în plus faţă de fondurile bugetare, fiindcă sunt fonduri pe care, în mod real, nu le cunoaşte nimeni.
- Hotărârile CSAT sunt un succes sau o cedare din partea PNL?
- Premierul Tăriceanu şi-a dat acordul tocmai fiindcă e conştient că România trebuie să aibă o strategie de securitate. Preşedintele Băsescu trebuia să vină cu o astfel de Strategie la şase luni după ce a depus jurământul, dar a întârziat aproape un an. Practic, primul-ministru a acordat un cec în alb preşedintelui. Exista şi posibilitatea folosirii dreptului de veto, dar a prevalat interesul general. În ceea ce priveşte desecretizarea celor patru proiecte, este clar o victorie a societăţii civile şi a PNL, pentru că preşedintele a înţeles că este unul dintre actorii politici principali, şi nu omul-orchestră care guvernează totul în România. E bine că preşedintele Băsescu a decis să desecretizeze în sfârşit aceste legi şi că a ţinut cont de solicitarea premierului şi a PNL, pentru că am fi fost într-o situaţie ridicolă, în care parlamentarii ar fi fost puşi să lucreze pe nişte legi secrete. S-a convins şi dânsul că secretizarea nu ar duce la nimic bun.