Tragedia de la Virginia Tech repune în discuţie regimul armelor de foc

Şocul produs de masacrul din campusul universitar, soldat cu 33 de morţi, i-a făcut pe americani să reia dezbaterile asupra dreptului de a purta armă. Şi pacifiştii, şi adepţii

Şocul produs de masacrul din campusul universitar, soldat cu 33 de morţi, i-a făcut pe americani să reia dezbaterile asupra dreptului de a purta armă. Şi pacifiştii, şi adepţii "înarmării" invocă Constituţia. Bush înclină să le dea dreptate ultimilor. În paralel, studenţii şi familiile victimelor pun întrebări la care poliţia nu are încă răspunsuri.

Recenta tragedie de la Universitatea Virgina Tech, în care au fost împuşcaţi 32 de studenţi şi profesori, nu va rămâne fără urmări. Analiştii sunt de părere că SUA vor relua cât de curând dezbaterile oficiale privind regimul armelor de foc. Cei mai mulţi dintre americani sunt convinşi că prevederile legale sunt mult prea permisive în acest sens. Fapt ce a dus, după cum declară directorul executiv al organizaţiei "Guns Owners of America", Larry Pratt, la moartea a cel puţin 30.000 de persoane, în fiecare an, în evenimente de acest gen.

În plus, datele oficiale arată că numărul americanilor care au dreptul să poarte o armă de foc este mai mare decât în oricare altă ţară din lume. Din acest motiv, dezbaterile referitoare la prevederile legale în vigoare au devenit mai aprinse ca oricând.

În timp ce numeroşi americani consideră că "toţi nebunii au ajuns să aibă dreptul să poarte o armă", militând implicit pentru revizuirea actualelor prevederi legale, Larry Pratt este de părere că, dimpotrivă, tot mai mulţi americani "de bine" ar trebui să umble înarmaţi, tocmai pentru a se putea apăra în faţa unor atacuri de acest gen. Cât îl priveşte pe preşedintele Georgw W. Bush, după ce s-a declarat "îngrozit" de tragedia de la Virginia Tech, a declarat, în mesajul către naţiune, că se va implica personal în elucidarea cazului. Şeful Casei Albe a spus că va insista ca autorităţile să urmărească în mod constant respectarea legii referitoare la regimul armelor de foc, dar nu a pomenit nimic despre amendarea ei.

Un amendament discutabil

Regimul armelor de foc este unul dintre cele mai controversate subiecte în SUA. Miezul acestei controverse îl constituie relaţia dintre dreptul cetăţeanului de a deţine o armă, versus datoria guvernului de a reglementa regimul acestora. Polemicile sunt generate de lipsa unui acord privind eficienţa practică a acestei legi. Întrebarea care se pune este: "Faptul că obţii atât de uşor o armă de foc contribuie într-adevăr la reducerea violenţei sau dimpotrivă?". Cheia rezolvării acestei polemici este Cel De-al Doilea Amendament din Constituţia Statelor Unite. Cei care susţin dreptul cetăţeanului de a deţine o armă de foc consideră amendamenul de partea lor, în timp ce, de cealaltă parte, este interpretat doar ca un drept al oamenilor de a se înarma numai când binele comun este periclitat. Cel De-al Doilea Amendament sună astfel: "O Miliţie bine coordonată este necesară atunci când e vorba de securitatea unui stat liber, deci dreptul cetăţeanului de a avea şi a purta arme nu va fi încălcat."

Cele mai sângeroase episoade din şcolile americane

Masacrul de la Universitatea Virginia Tech, din Statele Unite, este unul dintre cele mai teribile atacuri armate petrecute într-o instituţie de învăţământ americană. Există însă şi alte tragedii de acest tip petrecute în şcolile americane de-a lungul timpului:

mai 1928: în Michigan, Andrew Kehoe a aruncat o şcoală în aer, tragedie în urma căreia au murit 38 de copii, şapte profesori, iar alte 61 de persoane au fost rănite;

august 1966: în Austin, Texas, lunetistul Charles Whitman a ucis 14 persoane, după ce a deschis focul asupra lor din turnul cu ceas al Universităţii din Texas;

ianuarie 1989: un bărbat din California a împuşcat cinci copii şi a rănit alte 30 de persoane;

martie 1994: doi băieţi din Arkansas, în vârsta de 11, respectiv 13 ani, au împuşcat patru elevi şi un profesor şi au rănit alţi 10 elevi, după ce au pornit alarma în mod deliberat şi au deschis focul în timp ce elevii şi profesorii panicaţi încercau să evacueze clădirea şcolii;

decembrie 1997: în Kentucky, Michael Carneal, în vârstă de 14 ani, a împuşcat trei colegi şi a rănit alţi şase, în timpul unei rugăciuni colective;

mai 1998: în Oregon, Kipland Kinkel, 15 ani, a ucis doi elevi şi a rănit alţi 25, după ce fusese exmatriculat pentru că intrase în incinta şcolii având asupra lui o armă;

aprilie 1999: în Colorado, Eric Harris, de 18 ani, şi Dylan Klebold, de 17, au împuşcat mortal 13 persoane şi au rănit alte 24 la liceul Columbine, unde erau elevi. Cei doi agresori s-au sinucis;

august 1999: în Los Angeles, California, un bărbat a împuşcat trei copii şi doi adulţi într-o grădiniţă locală;

martie 2005: într-o rezervaţie indiană din Red Lake Minnesota, un tânăr a ucis prin împuşcare nouă persoane, dintre care cinci elevi;

octombrie 2006: în Pennsylvania, un bărbat a intrat într-o şcoală a populaţiei Amish unde a împuşcat 11 fete, cinci dintre ele pierzându-şi viaţa.