Traficul, vinovat pentru zgomotul din oraşe

Cel mai mare grad de poluare fonică se înregistrează în Capitală. Punctul maxim este atins pe bulevardul Ghencea. Hărţile acustice care măsoară zgomotul ambiental din municipiile

Cel mai mare grad de poluare fonică se înregistrează în Capitală. Punctul maxim este atins pe bulevardul Ghencea.

Hărţile acustice care măsoară zgomotul ambiental din municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Braşov şi Ploieşti arată că principala sursă de poluare fonică din mediul urban o reprezintă traficul rutier. Cele şase oraşe fac parte din cele nouă aglomerări urbane cu peste 250.000 de locuitori, ale căror hărţi de zgomot ar fi trebuit predate agenţiilor regionale de mediu până la sfârşitul lunii noiembrie, anul trecut. Oraşele restante la acest capitol sunt Iaşi, Timişoara şi Constanţa.

Capitala a fost primul oraş care a realizat harta de zgomot. Conform datelor transmise de edili către autorităţile de mediu, nivelul de zgomot depăşeşte media admisă de 50 decibeli în toate zonele oraşului. Cea mai zgomotoasă zonă din Bucureşti este bulevardul Ghencea, cu 81 decibeli, urmat de bulevardul Magheru, Ferdinand - Mihai Bravu, Mihai Eminescu, Militari, Calea Griviţei - Titulescu, Berceni, Olteniţei, cu maxime ce depăşesc 75 decibeli. Cea mai liniştită zonă a Capitalei este cartierul Drumul Taberei, unde, în zona străzii Paşcani, nivelul zgomotului a înregistrat cea mai redusă valoare - 58 decibeli.

Clujul, pe locul 2

Hărţile acustice ale celorlalte cinci oraşe indică, de asemenea, depăşiri ale valorilor admise. Astfel, în Cluj-Napoca, nivelul de zgomot cel mai ridicat - 80 decibeli - se înregistrează în zona industrială şi pe principalele bulevarde, unde traficul rutier este intens. O altă zonă cu probleme din acest punct de vedere este cea centrală, unde valorile zgomotului ating între 70 şi 75 decibeli.

În Ploieşti, zonele cu cel mai ridicat nivel de poluare fonică sunt Mircea cel Bătrân, Mihai Bravu, bulevardul Republicii şi şoseaua Vestului, cu valori între 65 şi 87 decibeli. Limitele acceptate sunt depăşite şi în Braşov (82 decibeli), Galaţi (maximă de 85 decibeli) şi Craiova.

Zgomotul ambiental este determinat, în primul rând, de traficul rutier. În baza datelor pe care le reflectă harta de zgomot a fiecărui oraş, autorităţile locale trebuie să întocmească şi să predea, până la data de 18 iulie 2008, planurile de acţiune pentru diminuarea acestui factor de poluare. Printre măsurile care ar putea fi incluse în aceste planuri de acţiune se numără ferestrele şi pereţii care absorb zgomotul.

De asemenea, o cale de reducere a zgomotului provocat de trafic este îmbunătăţirea transportului în comun, care trebuie să fie preferat celui individual. Totodată, spaţiile verzi din oraşe ar putea servi la limitarea zgomotului de pe stradă. Nu în ultimul rând, se pot impune restricţii de circulaţie, astfel încât traficul să ocolească zonele cele mai populate ale oraşelor.

Până la data de 30 iunie 2007, administraţiile locale ale celor nouă oraşe cu peste 250.000 de locuitori ar fi trebuit să finalizeze hărţile acustice. La sfârşitul lunii noiembrie 2007, hărţile urmau să fie predate agenţiilor regionale de mediu. În 2012, toate oraşele din România vor trebui să aibă astfel de hărţi pentru măsurarea zgomotului.