Top 5 universităţi care dau profi de 1

„Adevărul“  a obţinut un document al Ministerului Educaţiei care arată că marile universităţi de stat dau şi absolvenţi foarte slabi. Aproape 40% din profesorii care au picat cu note sub 5 la titularizare sunt produsul a cinci universităţi, din care patru de stat.

Andrei Marga: Există o vastă demotivare a corpului didactic din România cauzată de caracterul aleatoriu al politicilor educaţionale din România

Surpriza este completă: printre cele cinci universităţi care au produs cei mai mulţi dintre profesorii care au picat lamentabil la examenul de titularizare din luna iunie, doar numele uneia dintre ele putea fi prevăzut: „Spiru Haret" (USH). Urmează, în ordine, „Babeş-Bolyai" din Cluj (UBB), Universitatea din Bucureşti (UB), cea din Craiova şi „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Trei dintre aceste instituţii ocupă şi podiumul în clasamentul celor mai bune universităţi din România, potrivit clasificării făcute recent de Asociaţia Universităţilor Europene.

Prima surpriză

Potrivit documentului intern al Ministerului Educaţiei, obţinut de „Adevărul" , UBB numără peste 650 de candidaţi cu note mai mici decât 5-ul de trecere, la distanţă destul de mare totuşi, faţă de numărul absolvenţilor cu performanţe similare proveniţi din celelalte două mari universităţi ale României: 460 - UB şi aproximativ 440, „Al. I. Cuza" din Iaşi.

Cum se explică această aparentă contradicţie între calitatea absolvenţilor proveniţi din marile universităţi ale României şi calitatea procesului educativ desfăşurat în aceste instituţii, potrivit recentei clasificări a universităţilor? Secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea spune că explicaţia rezidă în criteriile cu care s-a operat în cele două ocazii. „Analiza noastră este foarte simplă: ce resursă umană îmi oferă învăţământul superior din care eu învăţământ preuniversitar să fac o selecţie a celor mai buni viitori profesori la catedră. Şi luând spre analiză datele care au fost ca rezultat în acest an, avem această ierarhizare. Insist: clasificarea universităţilor are un tip de criterii şi o altă formă de analiză."

Nevoia acestei analize a venit în urma unui examen de titularizare încheiat într-o notă asemănătoare Bacalaureatului. Doi din trei candidaţi din acest ultim examen la nivel naţional au ratat catedra pentru că au luat note sub 7. Mai mult, unul, din trei candidaţi a luat mai puţin de 5, cu toate că examenul era din disciplina la care candidatul urma să devină profesor. În aceste condiţii, şefii de la Educaţie s-au gândit să vadă de unde vin candidaţii nepregătiţi.

„Vă mărturisesc că tocmai acest lucru vreau să-l elimin. Există prejudecăţi care trebuie înlăturate. În ceea ce priveşte provenienţa unui candidat pentru poziţia de profesor în învăţământul preuniversitar, operează foarte multe prejudecăţi. Or, analiza pe care am făcut-o arată că tocmai la pomul lăudat nu trebuie să te duci cu sacul", explică secretarul de stat Oana Badea.

Profesor, doar cu masterat

Soluţia o reprezintă, consideră oficialul, introducerea cât mai rapidă a masteratului didactic, aşa cum cere deja Legea educaţiei. „O spun mereu: nu e suficient să fii un bun matematician, fizician sau filosof, e foarte important să fii un bun comunicator al materiei respective.  Trebuie să fii capabil să comunici interesant şi atractiv cu elevii. Or acest lucru lipseşte." Iar în câţiva ani, deţinerea acestui masterat va fi o condiţie pentru ca un absolvent de facultate, indiferent de unde ar proveni, să poată ajunge profesor la catedră.

"Există prejudecăţi care trebuie înlăturate. Or, analiza pe care am ,făcut-o arată că tocmai la pomul lăudat nu trebuie să te duci cu sacul."
Oana Badea
secretar de stat

„Studenţii slabi merg în învăţământ"

Numărul mare de absolvenţi şi salariile neatractive din învăţământ sunt principalele explicaţii furnizate de conducerile celor cinci universităţi pentru contra-performanţele foştilor studenţi la examenul de titularizare.

„Nu pot să mă pronunţ asupra acestei ierarhizări, nu cred că a făcut cineva aşa o clasificare. Indiferent cine e pe locul întâi sau pe locul al doilea, consider că nu poate fi făcută o asemenea ierarhizare, există poate mulţi absolvenţi care s-au aflat într-o situaţie dificilă la un moment dat. Cred că în cei 20 de ani de la înfiinţearea universităţii noastre, foarte mulţi dintre cei un sfert de milion de absolvenţi au demonstrat că sunt foarte buni. Dacă a făcut într-adevăr Ministerul Educaţiei o astfel de clasificare, atunci nu poate fi decât o rămăşiţă a ordonanţei din 2009 (în urma căreia învăţământul la distanţă de la «Spiru Haret» a fost desfiinţat şi a generat întregul scandal mediatic), iar rezultatele nu pot fi decât conjuncturale", a declarat Corneliu Toader, purtător de cuvânt al Universităţii „Spiru Haret".

Profesorul clujean Andrei Mărcuş, prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai", responsabil cu asigurarea calităţii procesului de învăţământ, crede că în general „studenţii slabi merg către învăţământ". „E vorba şi de numărul mare de absolvenţi: noi am avut în ultimii ani peste 50.000 de studenţi. E vorba şi de faptul că spre învăţământ se îndreaptă cei care până la urmă acceptă un salariu mic. E una dintre explicaţii. Asta e. Nu studenţii buni se îndreaptă spre învăţământ. E o situaţie complicată că s-a ajuns cum s-a ajuns. Vor fi greu de găsit în învăţământ tineri de valoare atât timp cât salariile sunt mici." Rectorul UBB, Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei, nu a putut fi contactat.

Cei mai buni merg spre alte sectoare

Rectorul Universităţii „Al.I. Cuza" din Iaşi susţine la rândul său că nu cei mai buni absolvenţi ai instituţiei de învăţământ s-au dus la titularizare. „În primul rând trebuie să ne gândim care este statutul profesorului în România. Este cea mai blamată categorie. Printre cauzele rezultatelor de la examenul de titularizare se mai pot număra şi calitatea deficitară a pregătirii, dezinteresul candidaţilor, rigoarea examinării, la care se adaugă faptul că absolvenţii facultăţilor cu caracter pedagogic, cei de bună calitate, nu mai vor să meargă în învăţământ", consideră rectorul Vasile Işan.

Nici rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru, nu a putut fi contactat. O domnişoară responsabilă cu relaţiile publice a comunicat, la solicitarea „Adevărul" că „domnul rector este plecat din ţară, iar celelalte persoane din conducerea universităţii au, din păcate, agenda plină şi nu au avut timp să compună un răspuns".  Andreea Archip, Dana Chiru