Tony Blair a dat semnalul retragerii din Irak
0Comentatorii americani se întrebau, ieri, dacă nu cumva motivul acestei retrageri este decizia recentă a prinţului Harry de a pleca, împreună cu soldaţii, pe frontul irakian Premierul
Comentatorii americani se întrebau, ieri, dacă nu cumva motivul acestei retrageri este decizia recentă a prinţului Harry de a pleca, împreună cu soldaţii, pe frontul irakian
Premierul Tony Blair a anunţat ieri că Marea Britanie va retrage o parte din trupele trimise în Irak, deschizând astfel calea unei eventuale retrageri generale a trupelor aliate din această ţară. Premierul a precizat că primele efective vor fi retrase din oraşul Basra, aflat în sudul Irakului, unde efectivele vor fi reduse, într-o primă fază, de la 7.100 la aproximativ 5.500. Imediat, Danemarca şi Lituania au anunţat că vor alcătui şi ele programe de retragere a trupelor proprii.
Dezbaterea privind retragerea trupelor britanice din Irak nu a rămas fără ecou în Statele Unite. Deputata democrată Loretta Sanchez a declarat ieri BBC-ului că se întrevede astfel calea pe care o vor lua şi alţi aliaţi. "Cred că e un semnal că lucrurile nu merg bine în Irak şi că foarte puţini mai stau alături de noi", a spus doamna Sanchez. "Majoritatea ţărilor vor să-şi retragă trupele, iar publicul american i-a semnalat la rândul său preşedintelui că doreşte retragerea armatei, fiindcă nu mai crede că preşedintele are un plan de victorie în Irak."
Unii spun că ar fi o greşeală
Republicanul american Dan Lungren crede însă că retragerea se va dovedi o greşeală. "Ce mesaj trimite această decizie inamicilor noştri?", se întreabă Dan Lungren. "Putem pune în discuţie modul în care am ajuns în Irak, dar dacă ne uităm la declaraţiile celor din Al-Qaida şi ale altora, reiese clar că avem aici un front major în războiul global contra terorismului." Totuşi, fără să se lase impresionaţi de aceste comentarii, danezii au spus clar, încă de ieri, că se vor retrage complet până în august, anul acesta.
Operaţiunea Sindbad este un succes
Britanicii au aplicat în zona oraşului Basra o nouă strategie, numită "Operaţiunea Sindbad". Conform acesteia, soldaţii britanici au cedat, pas cu pas, teritorii irakiene aflate sub controlul trupelor aliate, astfel încât liniştea şi siguranţa zonelor să nu fie afectate, dar conducerea locală să revină - în totalitate - triburilor din zonă. Pe măsură ce armatele locale preiau conducerea, britanicii se retrag şi merg acasă. Singurul sprijin pe care şi-l mai asumă Marea Britanie pentru viitor se referă doar la antrenarea trupelor locale şi la procesul de reconstrucţie. Şi, după bucuria cu care premierul irakian Nouri Maliki a întâmpinat declaraţiile lui Tony Blair, se poate spune că "Operaţiunea Sindbad" este un succes.
România rămâne în Irak
Ministrul apărării, Sorin Frunzăverde, a declarat ieri, la Dej, unde a primit oficial militarii dejeni din misiunea din Orient, că România va rămâne cu trupele în teatrul de operaţii din Irak. Ministrul avea ştiinţă de declaraţia premierului britanic, care urma să prezinte, ieri după-amiază în parlamentul englez, decizia de retragere eşalonată din Irak. Prima reacţie a ministrului a fost că România va lua o decizie în perioada următoare. Imediat, Frunzăverde a susţinut că trupele româneşti vor onora toate misiunile externe. "Vom hotărî zilele viitoare ce vom face. România va continua să-şi respecte angajamentele în Irak, pentru prezenţa militarilor români în toate teatrele de operaţii. În funcţie de ce vor face şi aliaţii noştri, vom hotărî în perioada următoare."
La noi, iniţiativa a dus la demisia ministrului apărării
Iniţiativa Partidului Naţional Liberal de a cere, în iunie 2006, retragerea trupelor româneşti din Irak a dus la un scandal politic soldat, în final, cu demisia ministrului apărării, Teodor Atanasiu. La acea vreme, preşedintele Traian Băsescu a criticat dur demersul liberalilor, catalogându-l drept "greu justificabil" şi generator al unei imagini de incoerenţă în plan extern, mai ales că a fost făcut fără consultarea celorlalţi participanţi la guvernare. Şeful statului a avut câştig de cauză şi în CSAT, acolo unde iniţiativa PNL a primit un vot negativ. Din acel moment, scandalurile în care a fost implicat ministrul Teodor Atanasiu s-au ţinut lanţ, culminând cu suspendarea acestuia din funcţie în urma unei plângeri penale făcute de consilierul prezidenţial Adriana Săftoiu. În noiembrie 2006, Atanasiu a demisionat, în locul său fiind numit pedistul Sorin Frunzăverde.