Adevarul.ro

Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tökes, va inaugura săptămâna viitoare reprezentanţa Ţinutului Secuiesc la Bruxelles. Acţiunea este sprijinită de ceilalţi doi eurodeputaţi UDMR. Unul dintre aceştia, Sogor Csaba, recunoaşte că, pe lângă lobby-ul economic, reprezentanţa va pleda şi pentru autonomie.

Inaugurarea „ambasadei" Ţinutului Secuiesc la Bruxelles va avea loc la data de 1 iunie, iar în cinstea evenimentului, Laszlo Tökes şi europarlamentarii UDMR vor organiza o recepţie la Parlamentul European. La eveniment au fost invitaţi şi colegii din grupul popularilor europeni, care au fost luaţi prin surprindere. Europarlamentarii români din PPE vor analiza luni cazul înfiinţării Reprezentanţei la Bruxelles a Ţinutului Secuiesc, a declarat pentru „Adevărul" Marian Jean Marinescu (PDL), lider al delegaţiei române din cadrul PPE. „Noi abia acum am aflat. Oricum, Tokes nu vine la reuniunile delegaţiei române din PPE, îşi trimite doar asistentul", a mai comentat Marian Jean Marinescu. Reprezentanţa va avea doi angajaţi şi va fi susţinută financiar din bugetele judeţelor Harghita şi Covasna şi din contribuţiile eurodeputaţilor UDMR.

Explicaţiile eurodeputaţilor UDMR

Întrebat dacă reprezentanţa va face lobby şi pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, eurodeputatul UDMR Sogor Csaba a răspuns: „Bineînţeles, că va face... De ce să nu facă? E o practică europeană pe care noi nu trebuie să o aruncăm la gunoi. Dar să nu fie nimeni neliniştit, autonomia Ţinutului Secuiesc va fi votată tot în Parlamentul de la Bucureşti...".

Eurodeputatul s-a arătat nedumerit de ce denumirea de „Ţinutul Secuiesc", aleasă pentru reprezentanţă creează o problemă. „Spunem Ţinutul Secuiesc tot aşa cum am spune Bucovina sau Ţara Moţilor. Nu văd ce prejudiciu aduce denumirea asta"... s-a mirat Sogor Csaba. El a respins criticile PSD  potrivit cărora deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc ar reprezenta „o provocare" şi ar aduce atingere Constituţiei. „Nu văd nimic neconstituţional. De ce atâta agitaţie...", a replicat Sogor Csaba.

„Este o iniţiativă perfect legitimă, la fel ca o reprezentanţă transilvană, moldoveană sau una a Bucureştiului la Bruxelles", a declarat şi europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler. El a precizat că biroul va avea rolul  de a promova oportunităţile economice şi turistice din zonă, iar cele două judeţe vor fi ajutate să atragă fonduri europene. Şi preşedinţii Consiliilor Judeţene Harghita şi Covasna, cărora le-a aparţinut iniţiativa, au susţinut că nu e nimic ilegal. „E doar o isterie politicianistă", a spus şeful CJ Covasna, Tamas Sandor. El a admis însă că biroul va face şi lobby pentru autonomie.

„Ambasade" regionale la Bruxelles - nimic nou

Deschiderea unei reprezentanţe regionale la Bruxelles nu ar reprezenta un fapt ieşit din comun. Sunt 27 se state membre, dar peste 300 de reprezentanţe regionale. Regiunile de dezvoltare ale României sunt şi ele reprezentate la Bruxelles. Unele au deschis birouri permanente, cum este cazul regiunilor Vest, Centru sau Nord-Est, ultima, inaugurată oficial chiar în cursul acestei luni. Diferenţa dintre birourile româneşti şi cele din alte state membre este dată însă de statutul legal al regiunilor în numele cărora acţionează.

Regiunile reprezentate la Bruxelles au, în general, legi proprii de funcţionare şi anumite grade de autonomie, diferite de la ţară la ţară. Regiunile de dezvoltare ale României, trasate printr-o lege din 1998, nu au însă personalitate juridică. Birourile care le reprezintă la Bruxelles sunt, de fapt, ale Agenţilor de Dezvoltare Regională. Judeţele Harghita, Covasna şi Mureş sunt oricum reprezentate, prin intermediul Regiunii Centru.