Tinta Băneasa

Din 1990 încoace, cea mai mare şmecherie imobiliară din România pare a fi să-ţi iei teren în Băneasa. Dacă se poate, cât mai aproape de pistă, dacă nu, merge şi în pădure, că e loc mai

Din 1990 încoace, cea mai mare şmecherie imobiliară din România pare a fi să-ţi iei teren în Băneasa. Dacă se poate, cât mai aproape de pistă, dacă nu, merge şi în pădure, că e loc mai mult şi oricum nu bagă nimeni de seamă dacă se defrişează câteva hectare. În câţiva ani, prin diverse tertipuri, terenurile din zonă au fost încet, încet acaparate sub ochii autorităţilor, dar şi cu largul concurs al politicienilor. Până şi Facultatea de Agronomie, o instituţie care, măcar teoretic, ar fi trebuit să se preocupe de conservarea inelului verde al Capitalei, a intrat în hăţişul dubios al afacerilor imobiliare din zonă. Degeaba se plânge bucureşteanul de rând că nu mai are unde să ia o gură de aer curat. Interesele financiare sunt prea mari pentru a fi oprite de nişte contribuabili amărâţi. N-ar fi de mirare ca, în curând, să se ivească şi noi oportunităţi de afaceri, cum ar fi comercializarea aerului de munte la pungă sau PET.
În goana după terenurile din Băneasa, mai-marii zilei s-au trezit deodată că au ajuns la un gard, în spatele căruia, la ceva distanţă, se odihneau nişte avioane. Câţiva întreprizători apucaseră să închirieze câteva hectare din terenul aeroportului, dar nu ştiau cum să facă să-l cumpere definitiv, pentru că procedura necesita o hotărâre de guvern. După câteva luni de cugetare profundă, a fost găsită soluţia salvatoare. Astfel, într-o iniţiativă legislativă referitoare la privatizarea aeroporturilor, porturilor şi a altor societăţi aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor a fost introdusă prevederea conform căreia administrarea patrimoniului se va putea face inclusiv prin vânzarea de active reprezentând cel mult 10% din valoarea totală. Practic, aeroporturile Otopeni, Băneasa, Constanţa şi Timişoara vor putea să vândă o parte din terenurile şi clădirile disponibile doar printr-o hotărâre a Consiliului de Administraţie. Paragraful respectiv apare în condiţiile în care valoarea terenurilor libere din proprietatea Aeroportului Băneasa bate la suta de milioane de euro. Nici în celelalte cazuri sumele nu sunt de neglijat.
De altfel, pentru fiecare din aeroporturile menţionate există programe de reabilitare şi modernizare datorită faptului că traficul aerian este în creştere constantă de la an la an. În plus, fiecare guvernare a bătut toba pe importanţa dezvoltării turismului în România. Pe termen lung este foarte posibil să fie necesară extinderea aerogărilor, a spaţiilor de depozitare a mărfurilor sau crearea de piste suplimentare. ţinând cont de toate acestea, n-ar fi de mirare ca, peste câţiva ani, să asistăm la recumpărarea terenurilor vândute astăzi, dar la cu totul alte preţuri.
Deocamdată, iniţiativa legislativă care ar putea permite aceste inginerii imobiliare se află în discuţie la Comisia de Dialog Social din Ministerul Transporturilor, aşadar încă mai e timp să fie modificată. Mai-marii zilei nu vor înceta însă să caute alte procedee pentru a trage în ţinta Băneasa.