Tinerii vor un "rebranding" al minorităţilor

cuprinsă între 15 şi 25 de ani. Realizată de Organizaţia ORICUM, cu sprijinul British Council, cercetarea aduce în prim-plan o generaţie tânără nu foarte democratică, nu foarte sensibilă

cuprinsă între 15 şi 25 de ani. Realizată de Organizaţia ORICUM, cu sprijinul British Council, cercetarea aduce în prim-plan o generaţie tânără nu foarte democratică, nu foarte sensibilă la diversitate, proactivă sau altruistă.
Clujenii sunt, de departe, cei mai vehemenţi cu privire la minoritatea maghiară: "Îmi vine să mor când îi aud vorbind maghiara în autobuz. Ar trebui să înveţe cu toţii româna şi să o vorbească şi în familiile lor", "Au mers prea departe cu privilegiile. Vor o universitate maghiară finanţată de guvernul român". Tinerii din Iaşi care au luat parte la focus-grupuri nu sunt nici ei mai toleranţi: "Vor să ia Transilvania. Ceea ce mă deranjează cel mai mult când mă duc în judeţele din România locuite de maghiari este că nu vor să vorbească în română. Mă întreb ce-ar zice dacă i-aş înjura în română", iar tinerii bârlădeni resping cu putere ideea de a-i primi pe maghiari în sfera familială: "Au format o mică Ungarie în centrul României. Pur şi simplu, ne-au invadat. 95% din cei care trăiesc acolo sunt unguri. Ar trebui să respecte dorinţa majorităţii şi să renunţe la toate pretenţiile şi protestele". Mare parte a participanţilor la studiu se dovedesc a fi intoleranţi şi cât priveşte minoritatea rromă. Un bucureştean spune că "eu merg adesea cu metroul şi întâlnesc cerşetori ţigani care put. ştiu că nu e frumos din partea mea să-i discriminez, dar nu e frumos nici din partea lor să pută", iar un altul e categoric: "Am avut experienţe neplăcute legate de ei şi nu-i vreau în ţara mea, nu-i vreau în oraşul meu şi nici pe continentul în care trăiesc. Ar trebui să fie undeva, pe fundul mării". Homosexualii sunt, în general, respinşi atunci când îşi exprimă în public preferinţele sexuale şi când se poartă anormal: "Nu am nimic cu ei, dacă nu îi văd", "Ies prea mult în evidenţă, ţin prea multe proteste, sărbători şi întâlniri. Dacă toţi ar deveni homosexuali... Dumnezeule!". Ca soluţie-cheie pentru eliminarea fenomenelor de discriminare, realizatorii studiului, echipa de tineri ORICUM, propune, nici mai mult, nici mai puţin, decât un proces de "rebranding" al minorităţilor. "Toate minorităţile au, până la urmă, probleme care ţin de brandul lor. Gândiţi-vă care sunt primele 20 de cuvinte care vă vin în minte, la auzul cuvântului
ţigan
... Soluţia ar fi aceea ca diverse organizaţii să se implice pentru a schimba imaginea minorităţii, pentru a scoate în faţă valorile pozitive, indivizii cu care comunitatea se mândreşte", spune Răzvan Crişan, director executiv al ORICUM.

Columbeanu şi Hitler - modele pentru tineri
"În afară e mai apreciat omul şi ce are el în cap, pe când aici sunt mai apreciate non-valorile, charisma ieftină", spune un participant la studiu, considerând că societatea românească pune piedici în dezvoltarea adevăratelor valori. Dacă unele dintre modelele tinerilor par logice şi de înţeles - Bill Gates, Martin Luther King, Gandhi, regina Elisabeta I, Emil Cioran, altele stârnesc nedumeriri şi întrebări: sunt tineri care îi iau drept modele pe Angelina Jolie, pe Irinel Columbeanu, pe DJ Tanenberg, pe Adolf Hitler, pe 50 Cent sau pe Rex Hunt.

Scoala nu-i pregăteşte pe tineri pentru viaţă
Aceasta pare să fie opinia generală a tinerilor participanţi la studiu: şcoala nu îţi oferă educaţie adevărată. În plus, tinerilor nu le place la şcoală din motive variate: studenţii nu sunt implicaţi în procesul de luare a deciziilor, profesorii nervoşi, profesorii care cred că materia lor este cea mai importantă, profesorii care ignoră părerile elevilor, metodele învechite de predare, corupţia, lipsa dotărilor, subiectivitatea la evaluare, profesorii neinteresaţi de materie, prea multă teorie şi prea puţină practică.