"Tinerii vor putea primi 40.000 de euro dacă îşi fac fermă"

Ministrul Dan Motreanu crede că în Uniunea Europeană agricultura românească va fi o vacă bună de muls Am discutat cu ministrul agriculturii, Dan Motreanu, la puţin timp după primele

Ministrul Dan Motreanu crede că în Uniunea Europeană agricultura românească va fi o vacă bună de muls

Am discutat cu ministrul agriculturii, Dan Motreanu, la puţin timp după primele sale întâlniri la Comisia Europeană, ca membru în Executivul unui stat membru. Şi am constatat că România a aterizat în mijlocul unei ample bătălii legate de viitorul agriculturii europene.

- Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene se renegociază până în 2009. Cum va trebui să arate agricultura Europei ca să ne fie nouă bine?
- Pentru 2007-2013, agricultura reprezintă o componentă importantă. Vă reamintesc că Politica Agricolă Comună reprezintă aproximativ 45% din bugetul UE. Eu cred că România trebuie să facă parte din rândul ţărilor care să susţină în continuare aceste fonduri masive spre spaţiul rural.

- Se pune problema să scadă importanţa agriculturii?
- Există tendinţa ţărilor nordice şi a Marii Britanii de a muta o mare parte din fonduri spre cercetare şi dezvoltare, spunând că agricultura poate fi făcută de lumea a treia, de unde produsele pot fi importate la preţuri mult mai reduse decât cele cu care producem noi astăzi în UE. Mă uitam în nişte statistici şi observam că industria muzicii în Anglia aduce de două ori mai mult la PIB decât agricultura. Şi este normal din punctul lor de vedere să susţină cercetarea, tehnologia.

- Suntem aşadar angajaţi într-o bătălie de a păstra susţinerea masivă a agriculturii?
- Da. Şi suntem aici alături de Franţa şi Germania, care susţin deocamdată şi ele acest punct de vedere.

"Avem o cerere pentru aproximativ o mie de produse tradiţionale, ceea ce este destul de bine"

- Domnule ministru, se pare că am început destul de prost activitatea noastră ca stat membru în Uniunea Europeană. Cum s-a întâmplat de am confundat "piaţa locală" cu piaţa judeţeană?
- Sincer, nici măcar acum nu s-a hotărât dacă "piaţa locală" este piaţa naţională sau judeţeană. De ce? Pentru că piaţa locală poate fi definită de fiecare stat.

- Foarte bine. Problema este că, la noi, lucrurile nu sunt lămurite, că oamenii nu ştiu ce au de făcut!
- A fost o lipsă de comunicare. Eu cred că putem să reglementăm acest lucru. De altfel, m-am şi implicat atunci, la momentul respectiv, şi am avut o discuţie cu preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar- Veterinare, care nu este în subordinea mea, ci doar în coordonarea mea. Am cerut amânarea intrării în vigoare a acestui deja celebru ordin 301 pentru şase luni, tocmai pentru a face două etape obligatorii. Pe de o parte, să facem o dezbatere asupra felului cum va arăta acest ordin. Cea de-a doua etapă este cea de informare. Nu poţi să le impui ceva, de azi pe mâine, oamenilor care au trăit într-un anumit sistem şi într-un anumit mod de viaţă. Lucrurile se vor reglementa, şi le-am cerut tuturor părţilor implicate să ţină cont de ceea ce conţin reglementările europene privind produsele tradiţionale. Eu cred că cea mai mare parte a acestor produse se îndreaptă spre produsele tradiţionale şi atunci ele vor fi altcumva reprezentate. De la o anumită cantitate în sus vor trebui însă să intre pe norme sanitar-veterinare mult mai aspre.

- Dar ştiam de ani de zile că urmează să intrăm în Uniunea Europeană şi că anumite produse nu vor mai putea fi vândute decât dacă sunt înregistrate ca produse tradiţionale. De ce constatăm acum că stăm rău în acest domeniu?
- Nu stăm chiar rău. Avem o cerere pentru aproximativ o mie de produse tradiţionale, ceea ce este destul de bine. Anul acesta mai avem posibilitatea să mai ridicăm şi alte produse. Este o oportunitate pentru agricultura românească.

- Ce produse tradiţionale avem?
- Produsele româneşti sunt... brânza telemea, brânza de burduf, pălinca...

- În Franţa sunt sute de sortimente de brânză!
- Sunt sute pentru că au şi o altă cultură şi au uzat de alte metode de înregistrare. Noi însă am avut o mare problemă pentru că nu am putut demonstra acum câţiva ani că produsul pe care-l facem păstrează aceeaşi reţetă câţiva ani la rând.

"E vremea culturilor ecologice"

- Multă lume vorbeşte despre produsele ecologice. Chiar este o oportunitate pentru România?
- Evident, şi îi sfătuiesc pe fermieri să meargă înspre produse ecologice.

- Dar cui se vând aceste produse?
- Sunt foarte mulţi interesaţi să le cumpere pe piaţa europeană. Şi sunt foarte multe firme şi foarte mulţi cetăţeni străini care vor să investească în România în produse ecologice. Ştiu că foarte mulţi olandezi sunt interesaţi, pentru că am fost bombardaţi aici la minister pentru a le face o prezentare privind oportunitatea cumpărării de terenuri.

- Dar de ce îi interesează neapărat România?
- Terenul este curat şi este ieftin. Ei nu mai au posibilitate să mai facă agricultură la ei, decât la costuri foarte mari. La noi, profitabilitatea va fi foarte mare pentru că ei ştiu să facă agricultură şi sunt foarte buni comercianţi.

- Vom asista la o creştere a preţurilor terenurilor agricole?
- Eu cred că va fi o creştere. Însă ceea ce trebuie noi să facem este să-i determinăm pe oameni să meargă spre culturi profitabile. De exemplu, cele din care se poate face biocombustibilul. Este o prioritate a politicii agricole comune pe următorii ani.

- Despre ce este vorba?
- Mă refer la rapiţă, la floarea-soarelui, la soia, la sfeclă de zahăr. Sunt culturi care primesc un ajutor consistent din partea UE şi din partea Guvernului României. Vă dau exemplu: pe un hectar primeşte pe lângă plata de la UE, care este în primul an de 55 de euro pe hectar, încă o plată complementară de la Guvernul României de 216 euro pe hectar.

- Toate acestea, când va exista agenţia de plăţi, despre care ştim că încă nu există!
- Pentru a primi bani de la UE trebuie în primul rând să avem aprobarea pe planul naţional strategic, care stabileşte direcţiile, liniile de dezvoltare a spaţiului rural ale României.

- Avem acest plan?
- La 1 februarie am făcut ultima dezbatere publică asupra lui. Până în 2007-2013 primim aproximativ 13 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, dintre care 5 miliarde jumătate sunt plăţi directe.

- Asta înseamnă că fiecare proprietar de teren agricol va primi bani?
- Fiecare fermier care are minimum un hectar de teren, care completează o cerere şi care dovedeşte că suprafaţa lui este eligibilă va primi de la 55 de euro pe hectar până în 2013. Când vom ajunge pe media europeană, care va fi de 200 de euro pe an pe hectar.

"Avem o problemă cu informarea oamenilor"

- Câţi bani va primi agricultura românească de la Uniunea Europeană?
- Pe lângă cele 5,5 miliarde de euro, care sunt plăţi directe pe hectar, în perioada 2007-2013 vom primi alte 7,5 miliarde de euro pe dezvoltarea spaţiului rural. Pentru sprijinirea tinerilor şi pentru pensionarea anticipată, ceea ce înseamnă că cei care au peste 55 de ani vor primi nişte bani ca să renunţe la loturi pentru a face suprafeţe mai mari de lucru, vom aloca 3,2 miliarde euro în perioada 2007-2013.

- Pe cine interesează?
- Tinerii vor putea primi până la 40.000 de euro dacă-şi înfiinţează o fermă doar în baza unui plan de afaceri, doar să dovedească faptul că au terenul şi vor să aibă o fermă.

- Şi cereri sunt?
- Sunt bani, sunt 3,2 miliarde de euro. A doua măsură este cea care urmăreşte îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural. Pentru aceasta se alocă cam 25% din cele 7,5 miliarde, ceea ce înseamnă 1,8 miliarde de euro. Cea de-a treia măsură pe care eu o agreez cel mai mult vizează creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi dezvoltarea altor activităţi nonagricole. Pentru aceasta am alocat 30% din fonduri, ceea ce înseamnă 2,2 miliarde de euro. Cea de-a patra măsură este un program-lider, care urmăreşte să înfiinţeze grupuri de acţiune locală, de implicare a acestor teme din mediul local şi de întărire a parteneriatului public privat, pentru care sunt alocate vreo 200 milioane de euro.

- Care ar fi miza principală a acestor programe?
- Din punctul meu de vedere, obiectivul este ca o mare parte a populaţiei din mediul rural ar trebui să fie scoasă din activitatea agricolă. Este foarte important pentru că România este o ţară atipică. Vă dau două cifre aici: din cele 9 milioane de ferme de subzistenţă din UE la această dată, 4,2 milioane sunt în România. UE a celor 25 de state avea aproximativ un milion de utilizatori de cotă de lapte, România astăzi are de procesat 862.000 de cereri de cotă de lapte, ceea ce înseamnă cam fermierul şi vaca, spre deosebire de celelalte ţări ale UE, unde sunt ferme mari, cu multe animale.

- Dar oamenii sunt informaţi cu privire la aceste măsuri? Diverşi funcţionari au spus: am aplicat măsura, acum trebuie să vină ţăranii cu programele imprimate pe dischete! Nu se poate aşa...
- Avem o mare problemă în ceea ce priveşte informarea. Nu am început o campanie mai mult susţinută de informare pentru că nu avem aprobat acest plan naţional strategic. Îl vom depune abia la sfârşitul lunii martie. Ne gândim deja la multe metode de informare.

Cum comentează

"Sfârşitul" transhumanţei. Transhumanţa se poate practica în continuare cu două condiţii. Prima este ca animalele să aibă certificat sanitar-veterinar. Cea de-a doua este de a nu merge pe drumurile naţionale şi judeţene şi de a avea o aprobare din partea consiliilor locale, astfel încât să nu treacă pe suprafeţele proprietarilor.

Votul uninominal. S-ar putea ca votul uninominal să ducă la ceea ce o mare parte a populaţiei îşi doreşte, anume la crearea unui lider puternic şi la o republică prezidenţială. Votul uninominal din punctul meu de vedere trebuie introdus, dar cu asigurarea reprezentativităţii partidelor. Adică, dacă iei 20 la sută din voturi, să fii reprezentat în această proporţie în parlament. În acest sens noi avem un proiect împreună cu Pro Democraţia.

Viitorul Alianţei. Eu cred că nu mai trebuie să mergem împreună în acest mod. Ori facem un proiect până la sfârşitul anului 2008, clar, cu termene precise, şi poate şi chiar cu modificări ale protocolului de funcţionare a alianţei care să permită această guvernare, ori va trebui să oficializăm ruperea.

Retragerea trupelor române din Irak. Evident că noi am discutat întotdeauna despre retragerea trupelor care nu sunt în baza unor angajamente NATO sau a altor acorduri internaţionale. Vom relua în parlament subiectul pe care tot noi l-am oprit. Trebuia să-l punem în dezbatere în luna decembrie, însă au fost evenimente, cum ar fi adoptarea bugetului şi ultimele legi pentru integrarea în Uniunea Europeană. A fost luna ianuarie o lună de vacanţă parlamentară, apoi luna februarie, una de scandal. Cred că în luna martie vom relua subiectul.

Ce îl frământă

"Eu sunt mirat că nu ne dăm seama ce înseamnă anul 2007. România a aderat la Uniunea Europeană, dar nu s-a integrat, iar în anul 2007 trebuie să dovedim că suntem capabili să ne îndeplinim angajamentele de a fi o ţară cu adevărat integrată. Din punctul de vedere al agriculturii, dacă nu acredităm şi nu facem operaţionale cele două agenţii, planul strategic, de planul de dezvoltare rurală, vom pierde foarte, foarte mulţi bani. Nu ne putem juca cu aceste lucruri! Clasa politică trebuie să fie conştientă că avem şi alte lucruri de făcut decât să ne certăm toată ziua la televizor."

Fiecare fermier care are minimum un hectar de teren, care completează o cerere şi care dovedeşte că suprafaţa lui este eligibilă va primi de la 55 de euro pe hectar până în 2013
Dan Motreanu