Timp de patru ani, banii pentru prevenirea inundatiilor s-au dus pe apa Sambetei

Peste 90 la suta din contracte au fost atribuite prin negociere directa, fara licitatie

Dupa inundatii a iesit la iveala modul in care au fost realizate multe dintre lucrarile hidrotehnice care trebuiau sa protejeze impotriva calamitatilor. In consecinta, ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a dispus efectuarea unei anchete pentru a vedea cum au fost cheltuiti, in ultimii 4 ani, banii destinati lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor. Verificarile la Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR) au scos la iveala ca majoritatea contractelor au fost atribuite prin negociere directa, desi timpul permitea organizarea unor licitatii.
"Apele Romane" a platit 10.000 de miliarde ca sa-si faca singura lucrarile
In perioada 2000-2004, ANAR a avut un buget de 10.000 miliarde de lei pentru efectuarea lucrarilor hidrotehnice, fiind executate 133 de proiecte pentru inlaturarea efectelor inundatiilor. Din suma totala au fost contractate lucrari prin proceduri de licitatie in valoare de 1.125 miliarde de lei, iar pentru restul de 9.234 miliarde de lei s-a utilizat procedura de negociere directa. Unele contracte de proiectare au fost incheiate de "Apele Romane" cu diverse firme care, la randul lor, au semnat acte de subcontractare cu... "Apele Romane". Un astfel de aranjament a fost incheiat, in 2001, intre Directia Apelor "Somes-Tisa", din Cluj-Napoca, si SC Aquaproiect Bucuresti, firma sotiei fostului ministru Aurel Constantin Ilie. Contractul viza readucerea pe vechiul traseu a cursului raului Tisa in judetul Maramures. Valoarea contractului a fost de 1,7 miliarde de lei. Pentru realizarea lucrarii, Aquaproiect a incheiat cu Directia Apelor "Somes-Tisa" un alt contract, de data asta in valoare de 1,4 miliarde de lei, astfel ca beneficiarul initial al lucrarii a devenit executant. Tot in 2001, Directia Apelor "Crisuri - Oradea" si SC Aquacon Proiect SA Sibiu au semnat un contract pentru regularizarea vailor Derna si Fantanelor. Si aceasta lucrare, de 667 milioane de lei, a fost subcontractata beneficiarului initial. Toate aceste contracte au fost atribuite spre executie unor societati comerciale, cu toate ca "Apele Romane" puteau efectua, la acea data, si activitati de proiectare.
Aquaproiect si Aquacon aveau si monopol pe studiile de fezabilitate din tara
Nici selectarea firmelor pentru atribuirea contractelor de proiectare nu s-a facut diferit. in 2000, Gheorghe Baran, directorul general al "Apele Romane", a propus Directiei Generale a Apelor din Cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Protectiei Mediului, ca studiile de fezabilitate sa fie intocmite, pentru Transilvania, doar de SC Aquacon SA Sibiu, iar pentru obiectivele situate in Banat, Moldova si partea de sud a tarii, doar de SC Aquaproiect SA Bucuresti. in total, cele doua firme au pus mana, intre 2000 si 2004, pe aproape 100 miliarde de lei. Verificarile Ministerului Mediului mai arata ca obiectivele de investitii nu au reprezentat lucrari de extrema urgenta, iar executia a depasit, in toate cazurile, durata de timp stabilita prin lege. La nivelul Directiei Apelor Crisuri, procedura de achizitie utilizata in cadrul atribuirii contractelor de proiectare si executie a fost, in proportie de 96,7 la suta, negociere cu o singura sursa. Mai mult, pana in prezent, Directia Apelor Crisuri nu a incheiat nici un certificat de receptie finala la expirarea perioadei de garantie, prin care sa se confirme ca lucrarile au fost corect executate. Ministerul Mediului a luat decizia de a transmite acest raport Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea de Conturi. De asemenea, Inspectoratul de Stat in Constructii va declansa un control la nivel national cu privire la modul de realizare a lucrarilor pe toate cursurile de apa.