Timişoara: Lângă Hunedoara creşte primul deşert din Vest (GALERIE FOTO)

Norii formaţi deasupra haldei de steril a minei Teliuc aduc ploi dăunătoare recoltelor din împrejurimi.

Furtunile de nisip iscate pe halda fostei exploatării miniere Teliuc acaparează zilnic mai multe hectare de vegetaţie de la marginea Hunedoarei.

Acumulările au transformat o porţiune întinsă a dealurilor Silvaşului din Ţara Haţegului într-un adevărat deşert, încins de soare, care sub bătaia vântului se extinde treptat, acoperind pădurile şi pajiştile din împrejurimi. În apropierea dealurilor, terenul este crăpat de secetă, iar alunecările de teren au format cratere care ating adâncimea de un metru. Ploile pricinuiesc alte dezastre.

„Norii ce vin dinspre dealurile de steril aduc ploi acide, care au ars florile şi frunzele pomilor. Anii trecuţi nimic nu a rodit aici”, s-a plâns Mircea Balint, un sătean din Nădăştia de Jos, unul din satele învecinate.

„Plaja” copiilor din Teliuc

Pe halda fostei exploatării miniere şi-au găsit locul potrivit de joacă o mulţime de copii, mai ales că la poalele ei există un ochi de apă sălcie, considerată potrivită pentru scăldat. Balta desparte colinele prăfuite de o întindere deşertică, pe care tinerii se întrec în acrobaţii cu Daciile. Apa rămâne însă principalul punct de atracţie.

„Venim din Teliuc aproape zilnic, să facem baie. Apa e bună, e caldă şi chiar dacă mulţi s-au înecat aici, noi nu ne speriem”, a spus Alin, un adolescent de 14 ani, venit cu gaşca de prieteni. Cu timpul, s-a obişnuit cu furtunile de nisip care îl acoperă cu praf din cap până în picioare, dar care nu îl pot deranja pentru că, spune el, tatăl lui a fost miner.

Ecologizarea mai aşteaptă

Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, spune că halda, formată din deversările provenite de la spălarea minereului, este un loc pe care oamenii trebuie să îl evite, din pricina furtunilor de nisip.
Minele au fost închise de ani buni, iar în prezent, există un proiect de închidere şi ecologizare a zonei deşertice, finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, şi plătit eşalonat. Însă nu se ştie exact în ce an vor fi încheiate lucrările de ecologizare, mai ales că nici nu au început. Singura certitudine este că deşertul câştigă teren pe Dealurile Silvaşului.