La Timiş, banii publici se mănâncă în secret

Consiliul Judeţean Timiş are în ograda proprie contracte de achiziţii publice protejate "informativ" mai ceva ca arhivele SRI-ului. În 2001, Direcţia pentru Protecţia Copilului a semnat un

Consiliul Judeţean Timiş are în ograda proprie contracte de achiziţii publice protejate "informativ" mai ceva ca arhivele SRI-ului. În 2001, Direcţia pentru Protecţia Copilului a semnat un contract de ordinul câtorva zeci de miliarde, cu firma de construcţii Bogart, în vederea construirii unui centru de zi pentru copiii străzii din Timişoara. Printre alte prevederi, contractul conţine o clauză de confidenţialitate, care-l secretizează. Adevărul a intrat în posesia unor devize făcute de constructor şi plătite din banii publici. Doar uşa de la intrarea în centru a costat 125 milioane de lei, la nivelul anului 2002. După acelaşi model, se pare că toate facturile sunt umflate, dar sunt păstrate sub cheie din cauza clauzei de confidenţialitate.

Bani europeni pentru 240 de copii timişoreni ai străzii
Proiectul privind înfiinţarea Centrului de Zi a fost finalizat în octombrie 2001 şi urma să fie finanţat de Banca Mondială, Guvernul României şi Consiliul Judeţean Timiş. Banii publici ar fi trebuit cheltuiţi într-un mod transparent, însă firma Bogart care câştigase licitaţia pentru construcţia imobilului a cerut clauza de confidenţialitate. S-a precizat doar că valoarea lucrărilor va fi în jurul sumei de 14 miliarde de lei vechi, iar locaţia centrului va fi pe strada Damsescu nr. 53. Printre precizările confidenţiale din contract există una care spune că "cei circa 240 de copii ai străzii din Timişoara nu mai trebuie să-şi ducă în continuare traiul în condiţii precare".
Care a fost rostul secretizării unui contract făcut pe bani publici nu poate spune nimeni. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Dan Ioan Sipos, susţine că nu-şi mai aminteşte detalii cu privire la această afacere. "Nu m-am ocupat eu de acest proiect. Alţi colegi din Consiliul Judeţean au gestionat problema. Găsiţi-i şi luaţi-i la întrebări", sugerează Sipos. Omul "uită" însă că acei "colegi" au fost de fapt subalternii săi, la vremea când păstorea Consiliul Judeţean. Urmaşul său la conducere, Constantin Ostaficiuc, nu poate comenta măsura, pe motiv că nu a fost o decizie care îi aparţine.