Ţiganii şi Balcanii

Vilele ţiganilor din Katuniţa – Bulgaria au fost incediate în timpul revoltei de la sfârşitul săptămânii trecute

Lideri ai rromilor din Bulgaria susţin că bulibaşa Kiril Raşkov  este originar din România. Ţiganii români spun că n-au auzit de el.

UPDATE 8.30 "Infracţiunea rromă - o ameninţare pentru stat", o boruşură distribuită de un partid naţionalist bulgar

Partidul naţionalist bulgar Ataka a început să distribuie broşuri intitulate "Infracţiunea rromă - o ameninţare pentru stat", însoţite de documente de promovare a liderului formaţiunii Volen Siderov în cursa pentru alegerile prezidenţiale, relatează site-ul Novinite.com.

Broşura de 28 de pagini imprimată alb-negru conţine articole şi discursuri ale lui Siderov din 2006 până în prezent, în care acesta insistă asupra "rromizării" Bulgariei şi a infracţiunilor comise de membrii acestei etnii.

Aceasta include şi extracte selective din informaţiile apărute în presă în legătură cu infracţiunile grave comise de populaţia romă puse laolaltă cu scopul de a incita la ură etnică.

UPDATE 8.00 Aproximativ 170 de persoane reţinute

Poliţia a anunţat că aproximativ 170 de persoane au fost reţinute marţi seara în 14 oraşe bulgare unde au avut loc manifestaţii împotriva romilor pentru a treia zi consecutiv, fără incidente majore,  potrivit AFP.

Poliţiştii au dispersat manifestanţii, i-au împiedicat să ajungă la Parlamentul din Sofia sau în ghetourile romilor din provincie. Manifestanţii care aveau asupra lor focuri de artificii, bastoane sau cuţite au fost arestaţi.

Marţi, manifestanţii au optat pentru sloganuri cum ar fi "Trăiască bulgarii" şi "Vrem legi".

Kiril Raşkov, un rrom din Plovdiv

Comunitatea de rromi din Bulgaria s-a distanţat de Kiril Raşkov, lider al ţiganilor din satul Katuniţa, de lângă Plovdiv, pentru a aplana conflictul interetnic izbucnit în urma unui accident mortal, provocat de nepotul acestuia. Ba, mai mult, un stabor l-a condamnat pe „Ţarul Kiro", cum este numit Raşkov, la moarte pentru a arăta că minoritarii rromi nu sunt de acord cu faptele familiei bulibaşei.

O nouă încercare de a se disculpa s-a petrecut ieri, când un alt lider al ţiganilor din Katuniţa a declarat că „Ţarul Kiro" nu-i ţigan bulgar, ci este venit din România. „Nu s-a mai întâmplat aşa ceva în Adjan Mahala (n.r. - cartier cu populaţie rromă) în ultimii 50 de ani. Toate sunt din cauza lui Kiril Raşkov, un căldărar venit din România", a declarat Inan Aliev, un lider al comunităţii rrome, citat de Plovdiv24.

Îmbogăţit din bişniţă

În schimb, cotidianul „Vesti" susţine că „Ţarul Kiro", cum este numit bulibaşa din satul Katuniţa, s-a născut în 1942 în Plovdiv. Este cel mai mic dintre cei opt copii ai unui mare bulibaşă din Bulgaria. Are un titlu de rege al ţiganilor, cinci vile, o fabrică dezafectată, un partid al rromilor. „Ţarul Kiro" are la activ şapte condamnări înainte de 1989, fiind acuzat de posesie de aur şi valută. Mai mulţi membri ai familiei sale au fost implicaţi în tot felul de incidente, de la furt până la atentate cu bombă, relatează presa de la Sofia.

Cea mai recentă fărădelege a fost comisă de nepotul lui Raşkov, Simeon Iosifov (55 de ani), care a călcat cu maşina un tânăr de 19 ani, ucigându-l. Accidentul a dus la un val de revolte în mai multe oraşe din Bulgaria. Vilele familiei „Ţarului Kiro" au fost incendiate de demonstranţi care cereau plecare rromilor din zona Plovdiv. Autorităţile de la Sofia au decis ieri să-l escorteze pe Raşkov în capitala bulgară pentru a-l feri de linşajul mulţimii furioase. Tensiunile interetnice s-au accentuat ieri după ce nepotul lui Raşkov, Simeon Iosifov, a declarat instanţelor din Plovidiv că nu a oprit maşina pentru că a crezut că a dat peste un câine, nicidecum peste un om.

Fiscul bulgar nu şi-a făcut treaba

În urma violenţelor antirromi din ultimele zile, poliţia bulgară a reţinut peste 100 de persoane. Ministerul de Interne de la Sofia susţine că cei mai mulţi dintre participanţii la revolte erau minori, unii dintre ei având 12 sau 13 ani.  Agenţii Fiscului din oraşul bulgar Plovdiv sunt acuzaţi că nu inspectaseră proprietăţile liderului interlop Kiril Raşkov, aflat la originea violenţelor interetnice din sudul Bulgariei. Krasimir Stefanov, şeful Agenţiei Naţionale Fiscale din Bulgaria, a ordonat anchetarea agenţilor fiscali care se pare că evitaseră să verifice modul în care Raşkov dobândise averile.

Cine este „Ţarul Kiro"

- Kiril Raşkov s-a născut în 1942, într-o localitate în apropiere de Plovdiv, susţine cotidianul „Vesti". Un alt lider rrom din Bulgaria spune că este un căldărar venit din România. 
- În 1950, când avea 8 ani, şi-a cunoscut viitoarea soţie, Kostadinka
- În 1984, poliţia bulgară a confiscat din casă echivalentul a două milioane de euro.
- La 10 noiembrie 1989 a înregistrat prima companie de alcool denumită „Regele Gogo", în apropierea satului Katuniţa.
- În 1993 a fost arestat pentru că producea alcool fals. A fost eliberat contra unei cauţiuni de 10.000 de dolari.
- În 1998 a înfiinţat partidul Bulgaria Liberă, condus de fiul cel mare, Anghel.
- La 17 ianuarie 1998, o bombă artizanală a explodat în faţa unui club din localitate. Au fost arestaţi trei subordonaţi ai lui, dar nu au fost acuzaţi.
- În 2010, în faţa cafenelei fostului primar din Katuniţa, Sofia Hristeva, a explodat o bombă artizanală. Femeia a dat vina pe Raşkov, însă acuzaţiile nu au putut fi probate.

Conflictul din Bulgaria 

- Vineri, 23 septembrie
Simeon Iosifov, nepotul interlopului Kiril Raşkov, îl accidentează mortal pe tânărul Anghel Petrov, în vârstă de 19 ani, în satul Katuniţa, de lângă Plovdiv. Rudele victimei spun că Iosifov l-a călcat intenţionat pe tânăr.

- Sâmbătă, 24 septembrie
Revoltele antirromi culminează cu incendierea vilelor familiei lui Raşnikov.Violenţele s-au extins la Sofia şi Varna.

- Duminică, 25 septembrie
Înmormântarea lui Anghel Petrov. La funeralii au participat peste 2.000 de persoane.

- Luni, 26 septembrie
Peste 2.000 de oameni au atacat o moschee din centrul Sofiei. Protestatarii s-au luptat cu poliţia în faţa sediului Parlamentului bulgar. Peste 100 de persoane care au participat la violenţe au fost arestate de poliţia bulgară.

- Marţi, 27 septembrie
Kiril Raşkov a fost escortat de poliţie la Sofia pentru a-l feri de un eventual atac.

Regele Cioabă: „O descărcare a nervilor"

Florin Cioabă, cunoscut ca „Regele Cioabă", spune  că nu îl cunoaşte pe Kiril Raşkov şi nici nu a auzit de el până acum. Cât despre cauzele conflictului interetnic de la sud de  Dunăre, Cioabă crede că este vorba „de o descărcare a nervilor care s-au acumulat". „Ştiu că colo au mai fost demonstraţii împotriva rromilor. Şi mai au şi un partid extremist, cu lupta împotriva rromilor trecută în program", spune Cioabă.  Despre aşa-zisa condamnare la moarte a bulgarului Kiril, Cioabă explică: „Nu există aşa ceva la noi de când avem stabor. Probabil este vorba de o condamnare simbolică, adică de ignorarea respectivului. Nimeni nu-i mai vorbeşte, nu-l mai salută, nu mai este invitat la sărbători sau la adunări". 

Împăratul Iulian: „Nu îl cunosc pe Raşkov"

Iulian Rădulescu, zis Împăratul ţiganilor, spune că nu îl cunoaşte personal pe Kiril Raşkov. Împăratul are însă un mesaj clar pentru cei care au făcut probleme în Bulgaria. „Din păcate, de acolo ne parvin doar informaţii incomplete. Nu e bine dacă s-a făcut o crimă. Cine a făcut acest lucru trebuie să răspundă în faţa legilor statului bulgar", a spus acesta.

Tensiuni sociale răbufnite

Istoricul Viorel Achim (foto), de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga", spune că aceste incidente vin pe fondul crizei economice, sociale şi a valorilor care se constată acum în tot spaţiul european. Ne putem chiar aştepta ca lucrurile să se radicalizeze. Dacă în trecutul Europei victime erau grupurile minoritare religioase sau evreii, acum ţinte devin rromii, musulmanii şi imigranţii.

„Rromii sunt minoritatea cea mai oropsită social, după musulmani, nu numai în România sau Bulgaria, ci şi în ţările occidentale ale Europei. În explicarea acestei situaţii există şi motive care ţin de ei, desigur, nu doar de majoritate", susţine Viorel Achim. Dar, spune istoricul, în România nu există riscul unor incidente majore, pentru că românii nu au un cult al violenţelor publice, pe care le găsim în alte culturi".

Băsescu, pârât pentru discriminare

Traian Băsescu a fost reclamat ieri la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru afirmaţiile „rasiste" la adresa „ţiganilor care cerşesc şi fură din autobuze". Centrul de Resurse Juridice a cerut o anchetă după declaraţiile şefului statului într-o emisiune a postului de televiziune B1 TV.

„Ce poate să facă diplomaţia când guvernul constată că ţiganii cerşesc agresiv, au început să fure prin autobuze, ce poate să facă diplomaţia, pentru că acolo e reacţia unei opinii publice şi orice guvern se uită în primul rând la opinia publică de la el", a comentat preşedintele. Tot ieri, la sesizarea senatorului PSD Olguţa Vasilescu, CNCD l-a citat pe Băsescu pentru declaraţiile referitoare la eventuali "urmaşi cu dizabilităţi ai familiei regale".

Precedentul Hădăreni

După 1990, în România au avut loc mai multe conflicte interetnice. Cel mai cunoscut a fost cel din 1993, de la Hădăreni, judeţul Mureş, când o ceartă între sătenii rromi şi cei români s-a terminat cu patru morţi şi 14 case incendiate. Pedepsele date celor condamnaţi în dosarul Hădăreni au însumat 25 de ani de închisoare. Statul român a fost obligat la CEDO să plătească despăgubiri de 500.000 de euro.