Ţiganii repatriaţi petrec sărbătorile pe banii francezilor

,,Le mulţumim, dar după Sfântul Ion ne întoarcem la Paris!", spune familia Gutuie, revenită la Strehaia din capitala Franţei Au stat toată toamna la Paris şi au făcut ceva bănuţi din

,,Le mulţumim, dar după Sfântul Ion ne întoarcem la Paris!", spune familia Gutuie, revenită la Strehaia din capitala Franţei

Au stat toată toamna la Paris şi au făcut ceva bănuţi din muncă la negru şi cerşit. Acum s-au întors la Strehaia, una dintre cele mai vestite localităţi ţigăneşti din România. Nu au venit de capul lor, ci ademeniţi de francezi cu bani, prin programul destinat repatrierii românilor din Franţa.

Cei 40 de rromi din Mehedinţi, din totalul de aproximativ 150 câţi au fost repatriaţi de către autorităţile franceze pentru şedere ilegală în barăcile de la marginea Parisului, nu sunt supăraţi pe cei care i-au inclus în aşa-zisul program de reintegrare socială.

Rromii spun că au avut posibilitatea să ajungă gratuit acasă de sărbători şi să se aleagă şi cu ceva bani de buzunar.

Este vorba de câte 300 de euro de fiecare adult şi 100 de euro de copil, bani care au picat ca o mană cerească pentru ei.

Şi-au făcut vacanţa cu banii din Franţa

După revelion, ei sunt hotărâţi să se întoarcă înapoi deoarece acolo se fac bani frumoşi din "muncă şi cerşit" şi nu văd nicio piedică în drumul lor atâta vreme cât n-au comis crime, violuri sau alte infracţiuni. Ştefan Gutuie are 25 de ani şi este un ţigan sărac din Strehaia, în ciuda reclamei pe care o are localitatea mehedinţeană. Ştefan a fost repatriat împreună cu soţia lui, Mariţa.

În casele din chirpici în care l-am găsit alături de părinţi, copii şi alte rude răsuna muzica de mama focului. Petrecerea era în toi. Încingeau grătarul şi maneaua, iar setea era stinsă cu bere, vin şi suc.

Ştefan ne-a povestit că a plecat în noiembrie în Franţa, de sărăcie, împreună cu soţia. Cei doi copii minori i-a lăsat în grija părinţilor, care îşi câştigă pâinea făcând căldări, făraşe şi cazane de ţuică.

"Acolo, la Paris, stăteam în barăci murdare din placaje. Eram mulţi ţigani, dar şi români şi alte naţionalităţi. N-aveam apă deloc, iar curent era de la un grup electrogen. Şobolanii umblau ca oile. Mergeam la muncă în construcţii şi primeam în jur de 40 de euro pe zi. Uneori ne duceam şi la cerşit. Francezii sunt oameni miloşi, nu ca ai noştri!", povesteşte Ştefan Gutuie.

Banii s-au dus pe porc, lemne şi televizor

Bărbatul ne-a mai spus că, la începutul lunii decembrie, autorităţile franceze împreună cu translatorii le-au explicat că vor să-i trimită în ţară de sărbători şi nicidecum nu le-ar fi spus că nu vor mai avea voie să se reîntoarcă. Când au auzit că vor primi şi bani pentru asta, au fost chiar încântaţi. Au semnat nişte acte în limba franceză şi au fost duşi la aeroport.

Avionul i-a adus până la Timişoara, după care s-au urcat în tren şi au venit la Strehaia. Transportul nu i-a costat nimic. "Ne-a dat la aeroport la fiecare în plic câte 300 de euro să avem şi noi de sărbători, dar după Sfântul Ion noi ne întoarcem înapoi în Franţa. Aici n-avem ce face, că am cheltuit cei 600 de euro.

Am luat şi noi un porc, am luat lemne, am cumpărat un televizor şi am luat şi câte ceva la copilaşi", ne explică Gutuie. Mai mult ca sigur se mai întoarce un "sezon" în Franţa şi vrea să strângă din cerşit sau muncă la negru bani să-şi renoveze casa.

"Le mulţumim francezilor că ne-au dat şi nouă bani de sărbători. Nu cred că ne-a păcălit să semnăm acte şi să nu ne mai putem întoarce! Eu unul nici nu ştiu ce am semnat!", ne-a mai spus Ştefan Gutuie cu gândul la viaţa de la Paris.

Ajutorul francez, mâncat şi în Timiş

Guvernul francez a dat anul trecut bani şi animale pentru 52 de rromi expulzaţi din împrejurimile Parisului. Acest ajutor le-ar fi fost de folos pentru integrarea lor în judeţul Timiş, acolo de unde plecaseră. La începutul lunii trecute, Henri Paul, ambasadorul Franţei în România, a vrut să vadă pe viu cum s-au reintegrat romii expulzaţi. Din cele peste 50 de microferme finanţate de guvernul din Hexagon, ambasadorul a mai găsit doar câţiva porci şi câteva oi.

Marea majoritate a celor 52 de rromi expulzaţi anul trecut n-au mai fost de găsit pentru că plecaseră din nou la cerşit, de astă dată în Belgia. Ca să nu plece cu buzunarele goale, mulţi dintre ei şi-au vândut animalele, în timp ce alţii le-au mâncat. În cadrul unui program guvernamental pentru reintegrarea rromilor, autorităţile franceze au acordat aproape 200 de euro de persoană şi, la alegere, ovine sau porcine - 50 de oi de persoană sau 20-30 de porci.