Tichetele, cupoanele si bonurile - monede paralele cu leul greu

Tichetul de masa, cuponul cu discount sau cardul de fidelitate au devenit o moneda paralela cu leul nou. Tichetele de masa au aparut ca o necesitate de a stimula angajatorii sa-si declare veniturile

Tichetul de masa, cuponul cu discount sau cardul de fidelitate au devenit o moneda paralela cu leul nou. Tichetele de masa au aparut ca o necesitate de a stimula angajatorii sa-si declare veniturile si sa-si achite darile catre stat. Pentru salariati, orice "ban" in plus conteaza, iar tichetele fac parte deja din pachetul salarial propus de angajatori. Liberalizarea pietei emitentilor a creat aglomeratie printre firmele de profil, astfel incat acum se fac presiuni pentru largirea categoriilor de firme si institutii care sa poata oferi tichete salariatilor. Incepand de anul acesta, vanatorii de reduceri de pret mai au si posibilitatea decuparii cupoanelor cu discount din diferitele publicatii care vizeaza clientii-tinta. In felul acesta, cumparatorii ajung sa ia pe gratis publicatia si sa mai faca si un mic profit de cativa lei noi. S-a ajuns deja in faza extinderii ofertei de cupoane direct la raft. O forma elevata, dar nu foarte raspandita, de stimulent de consum este cardul de fidelitate emis in tot mai multe retele comerciale.
Tichetul ne sustine bugetul
In Romania muncesc cu carte de munca 4,3 milioane de salariati. Teoretic, toti ar putea beneficia de tichete de masa daca si angajatorul o vrea. In realitate, la acest moment piata tichetelor de masa cuprinde 1,87 milioane de salariati. Dezvoltarea pietei este insa limitata de legislatia actuala, care nu permite institutiilor de stat si nici angajatorilor cu datorii catre buget sa ofere tichete de masa angajatilor. Institutiile de stat pot oferi tichete de masa doar daca au bugete proprii. Adina Popa, director de marketing la Sodexho Pass, spune ca, daca ar fi eliminate aceste restrictii, peste doua milioane de angajati ar putea intra si ei in sistem. "Singura exceptie este, pana acum, domeniul sanitar, care de la inceputul acestui an ofera tichete de masa angajatilor. Cei din invatamant, cultura, armata nu pot oferi tichete de masa daca nu au bugete proprii", explica Adina Popa. Aceste limitari reprezinta iar o specificitate nationala, in restul lumii angajatii din sistemul de stat si cei din cel privat beneficiind de acelasi tratament. Cristina Prelipceanu, director de marketing la Accor Services, considera ca principalele directii de dezvoltare in piata tichetelor de masa sunt lansarea de noi servicii pentru a facilita gestiunea tichetelor de catre companiile clienti, precum si crearea de noi beneficii pentru salariati. De exemplu, bonuri de vacanta, vouchere pentru medicamente sau plata gradinitelor. In Uniunea Europeana exista si vouchere pentru someri si azilanti.
Cumparaturi pe cupoane
In 2003, americanii foloseau 3,5 miliarde de cupoane de discount. Dupa cateva incercari ratate au aparut si in Romania firmele specializate de cuponing, veriga care leaga, prin reduceri, producatorul de client. Discountul este oferit de producator, iar intreaga operatiune de marketing este intermediata de o firma de specialitate. Inainte de aderare, competitia dintre producatori este inca destul de slaba si exista marje suficiente pentru reduceri. Daca la lansarea serviciului erau sapte cupoane in valoare de 35.000 de lei, acum valoarea unui set de 10 cupoane a ajuns la 150.000 de lei. "Consumatorul roman e atent la fiecare banut, se vede dupa cum participa la promotii", afirma Tudor Fulea, director general la Cupon Pro. Pana acum, cupoanele au vizat produse alimentare, cosmetice, bauturi alcoolice, dar in curand vor fi lansate si cupoane pentru electrocasnice si produse farmaceutice. "Tot ce scade cash-ul de pe piata ar trebui sa-l faca pe consumatorul roman mai sensibil la cuponing", considera Tudor Fulea. Deocamdata, cupoanele pot fi folosite in 620 de magazine din sapte mari orase - Bucuresti, Bacau, Brasov, Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara. Experienta statelor dezvoltate arata ca numai o mica parte din cupoanele distribuite sunt folosite - in SUA 1-2 la suta, in Marea Britanie 10 la suta, in Canada 5 la suta.
Un milion de carduri de fidelitate
Una dintre metodele utilizate de catre comercianti pentru atragerea si pastrarea clientilor este oferirea cardurilor de fidelizare. Acestea ofera, de regula, reduceri la achizitia de noi produse si confera posesorului accesul la diferitele promotii si campanii de reduceri ale lanturilor de magazine. Dupa acumularea unui numar minim de puncte, posesorul cardului primeste fie un cadou, fie o reducere de pret substantiala. La noi, fenomenul nu a atins inca o amploare asemanatoare, si asta pentru ca numarul celor care ofera acest tip de carduri este inca restrans. Cele mai cunoscute exemple de comercianti care au aceasta facilitate sunt lanturile farmaceutice Sensiblu si HelpNet, retelele de benzinarii Shell-Mol, Rompetrol si supermarket-urile Gima etc. Reprezentantii companiilor care au lansat deja carduri de fidelizare spun insa ca numarul acestora creste in medie cu 20-30 de mii pe luna si dau asigurari ca programul de fidelizare va fi mentinut, daca nu chiar largit. Aproape 1 milion de romani au apelat la cardurile de fidelitate cu o rata de crestere lunara de 20-30 de mii de carduri noi. Companiile romanesti investesc intre 1 si 2 milioane de euro anual pentru fidelizarea clientilor.