Testamentul politic al seniorului Diaconescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Trupul neînsufleţit al lui Ion Diaconescu a fost depus la sediul PNŢCD . La căpătâiul liderului ţărănist a stat tot timpul Victor Ciorbea
Trupul neînsufleţit al lui Ion Diaconescu a fost depus la sediul PNŢCD . La căpătâiul liderului ţărănist a stat tot timpul Victor Ciorbea

Ion Diaconescu a fost implicat în evenimentele majore care au influenţat istoria post-decembristă a României.

Alături de Corneliu Coposu, Gabriel Ţepelea şi Nicolae Ionescu Galbeni, Ion Diaconescu a semnat, în decembrie 1989,  apelul pentru reînfiinţarea partidului. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (PNŢCD) devine un adversar al Frontului Salvării Naţionale (FSN) şi al lui Ion Iliescu, iar liderii partidului, supravieţuitori ai închisorilor comuniste, acuză „neocomunismul" Puterii proaspăt instalate.

„I-am cunoscut pe domnii Coposu şi Diaconescu la 10 ianuarie 1990. Eram preşedinte al CFSN şi atunci am primit delegaţiile unor partide. Am avut atunci o discuţie amicală şi constructivă", a povestit Ion Iliescu, trecând peste episoadele de umilire a liderilor ţărănişti, care au culminat cu devastarea sediilor deţinute de partidele istorice, în timpul mineriadei din 1990.

În calitate de prim-vicepreşedinte al PNŢCD, Ion Diaconescu a participat la înfiinţarea Convenţiei Democrate din România (CDR), o alianţă de partide şi formaţiuni civice îndreptată împotriva Puterii de atunci, percepute drept urmaş al comuniştilor. „Pe Ion Diaconescu l-am cunoscut la negocierile pentru formarea CDR. Era un om foarte cinstit, te puteai baza pe cuvântul lui. Era foarte înţelegător în timpul discuţiilor, eu pot să spun că mă înţelegeam mai bine cu el decât cu Cornel (Corneliu Coposu - n.r.), deşi pe Cornel îl cunoşteam de mai multă vreme, eram mai apropiaţi", îşi aminteşte astăzi Radu Câmpeanu, liderul PNL de la acea dată. 

„Diaconescu era un om cu picioarele pe pământ, un om cu un foarte puternic simţ al umorului, surprinzător pentru cineva care a suferit atât de mult, un politician foarte plăcut. De altfel, Diaconescu a fost dovada că binele îşi poate păstra toate calităţile, în ciuda suferinţei", şi‑a amintit Ana Blandiana, liderul Alianţei Civice, organizaţie de bază a CDR.

A condus o guvernare turbulentă

În noiembrie 1995, Corneliu Coposu a încetat din viaţă şi, la Congresul din ianuarie 1996, Ion Diaconescu a fost ales preşedinte al PNŢCD.
CDR a câştigat alegerile parlamentare din 1996, iar candidatul alianţei la prezidenţiale, Emil Constantinescu, a devenit preşedintele României. PNŢCD a dat premierul în Guvernul CDR-USD-UDMR, iar Ion Diaconescu a fost ales preşedintele Camerei Deputaţilor. În această perioadă, România a făcut paşi importanţi pentru aderarea la NATO, trecerea la o economie de piaţă, dar şi pentru repararea nedreptăţilor regimului comunist.

Ion Diaconescu a găsit resurse să încerce să calmeze spiritele în partid chiar dacă, timp de patru ani, PNŢCD a fost implicat într-o serie de dispute atât cu partenerii de guvernare din PD, cât şi în interiorul PNŢCD. După ce PD a anunţat că nu-l mai vrea pe Victor Ciorbea premier, acesta este schimbat în aprilie 1998 cu Radu Vasile. În decembrie 1999, conducerea PNŢCD îi retrage sprijinul politic premierului  Radu Vasile.

Vasile Lupu, lider al uneia dintre aripile din PNŢCD, a povestit cum, la o întâlnire de la Snagov, convocată după ce mandatul lui Radu Vasile  la Palatul Victoria fusese contestat de unii ţărănişti, fostul lider s-a aşezat în faţa aşa-zisului prezidiu şi a spus că ar trebui să fie afişată lozinca: „Nu trageţi în premier, altul mai bun nu avem", inspirat fiind de afişul din barurile din Vestul Sălbatic: „Nu trageţi în pianist, că nu mai avem altul". Scandalurile interne au erodat, însă, PNŢCD care, din 2000 şi până în prezent, nu a mai reuşit să intre în Parlament. Chiar dacă a demisionat de la conducerea partidului în noiembrie 2000, Ion Diaconescu a sperat în permanenţă la refacerea unităţii ţărăniştilor.

"Nu a fost prizonierul puterii, aşa cum sunt cei mai mulţi! Era foarte bun, prietenos, apropiat şi foarte deschis!''
Radu Vasile fost premier

"Era un om cu picioarele pe pământ, cu un foarte puternic simţ al umorului, surprinzător pentru un cineva care a suferit atât de mult.''
Ana Blandiana poetă

"Luciditatea cu care trata evenimentele politice, dar şi o remarcabilă previziune a ceea ce va urma erau principalele lui calităţi.''
Vasile Lupu lider ţărănist

Un politician cu zâmbetul pe buze

Ion Diaconescu a fost un politician optimist. „Măi băieţi, dragii mei!" sunt cuvintele cu care fostul lider ţărănist încerca să detensioneze orice situaţie „mai complicată", după cum şi-a amintit Vasile Lupu. De altfel, la fel de jovial era Diaconescu şi cu ziariştii. „Măi copii, staţi aşa că nu dau turcii", replica şeful Camerei Deputaţilor când era înconjurat de presă.

Nu se comporta ca al treilea om în stat. „Când era preşedintele Camerei Deputaţilor, secretara ne-a spus că este cu «şeful» lui.Am intrat în birou şi l-am văzut pe Diaconescu stând de vorbă cu un bătrânel încălţat cu galoşi şi îmbrăcat cu un cojoc ponosit. «El este şeful meu, de la fabrica unde am lucrat», ni l-a prezentat Diaconescu", povesteşte Varujan Vosganian.

„80 de ani de verticalitate"

Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Ion Diaconescu a fost depus, ieri, în holul Sediului Central al PNŢCD din Piaţa Rosetti, unde se află şi un tablou al fostului lider ţărănist pe care scrie „80 de ani de verticalitate". Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Ion Diaconescu a fost aşteptat la intrarea în sediul central de Aurelian Pavelescu, Victor Ciorbea, Vasile Lupu şi alţi câţiva ţărănişti.

Iliescu, la căpătâiul seniorului

Mai mulţi politicieni s-au recules, ieri, la căpătâiul lui Ion Diaconescu. Fostul şef de stat Ion Iliescu a declarat că seniorul ţărănist a fost un om blând, cu o mare bunătate sufletească, fiind simbolul unei generaţii de oameni care au marcat istoria României. Şi liderul PSD, Victor Ponta, s-a recules la căpătâiul seniorului ţărănist Ion Diaconescu, afirmând că acesta a reprezentat unul dintre puţinele modele pe care România le mai avea. Vicepreşedintele liberal Varujan Vosganian a fost mai direct.

„Îmi pare rău că am stat împreună cu istoria, cu Ion Diaconescu, cu Corneliu Coposu, cu Ion Raţiu, cu Ion Săndulescu, cu atâţia alţii şi din păcate nu am învăţat de la ei destul", a afirmat Vosganian. Prezent şi el la căpătâiul liderului ţărănist, senatorul UDMR Attila Verestoy a declarat că a avut onoarea să‑l cunoască pe Ion Diaconescu alături de Corneliu Coposu. Printre cei care au venit să-i aducă un ultim omagiu fostului lider ţărănist s-au numărat Simina Mezincescu, Nicolae Noica,  Dan Pavel sau Cristian Popescu Piedone. 

Constantinescu a lipsit

Marele absent a fost Emil Constantinescu, cel care a ajuns preşedintele României, în 1996, cu sprijinul seniorului ţărănist. Fostul şef de stat nu a putut participa la priveghi, fiind plecat din ţară, însă a trimis un mesaj de condoleanţe. Pelerinajul la sicriul lui Diaconescu nu a fost scutit de unele momente tensionate. Victor Ciorbea a  fost întâmpinat cu reproşuri de câţiva membri de partid care i-au cerut socoteală pentru faptul că  PNŢCD nu este incisiv şi că l-a lăsat pe Aurelian Pavelescu să conducă partidul în urma unor „malversaţiuni". Seniorul ţărănist va fi înhumat azi la Cimitirul Bellu. 

Prezent trist, viitor îndoielnic

Moartea lui Ion Diaconescu a găsit PNŢCD scindat între două aripi. Tabăra condusă de Victor Ciorbea se luptă în tribunal cu cea condusă de Vasile Lupu şi de Aurelian Pavelescu. Ambele grupări revendică faptul că ar reprezenta PNŢCD şi au avut, chiar ieri, un nou termen la tribunal. Cele două tabere au acţionat separat chiar şi când a fost vorba de moartea lui Ion Diaconescu.

Ion Diaconescu, alături de Corneliu Coposu, în 1992

Ion Diaconescu, alături de Corneliu Coposu, în 1992

Gruparea Ciorbea a emis un prim comunicat de comemorare în jurul orei 3 noaptea, iar ziariştii strânşi la sediul PNŢCD au primit, în jurul prânzului, un comunicat semnat de Vasile Lupu pe aceeaşi temă. Ambele tabere au scopuri similare: revenirea PNŢCD în Parlament prin lipirea de unul din blocurile politice mari. Vasile Lupu a lăsat deschisă posibilitatea apropierii de PDL, dar a exclus orice alianţă cu USL. În schimb, preşedintele Victor Ciorbea a spus că partidul său va decide, în perioada următoare, dacă se va alia cu USL sau cu Mişcarea Populară.

Cristian Pârvulescu:o formaţiune marginală

Analistul politic Cristian Pârvulescu vede în PNŢCD „o formaţiune marginală, extraparlamentară, care ar putea juca doar un rol episodic pe scena politică românească, curtat fiind de PDL pentru a intra în Mişcarea Populară". „Sunt unii care chiar cred în revenirea PNŢCD, în perspectiva campaniei electorale viitoare şi care văd în dispariţia lui Ion Diaconescu o oportunitate", a arătat Pârvulescu.

În opinia acestuia, moartea seniorului ţărănist nu poate fi comparată cu cea a lui Corneliu Coposu din punctul de vedere al consecinţelor în plan politic, în condiţiile în care contextul s-a schimbat, iar Diaconescu nu se bucura de aceeaşi popu­laritate. „Moartea lui Diaconescu nu va favoriza ascensiunea partidului, care va fi marcat în următoarea perioadă de o bătălie de legitimare a grupărilor existente", a mai comentat Pârvulescu. 

Partidul cu doi preşedinţi

În luna iunie 2011 Victor Ciorbea a fost ales preşedintele PNŢCD. În septembrie, facţiunea condusă de Vasile Lupu şi Aurelian Pavelescu a organizat un nou congres extraordinar, contestat de Victor Ciorbea. Vasile Lupu a fost ales președinte, iar Pavelescu secretar general.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite