Termoficare fara cap

In plina vara, pe canicula, sistemele de termoficare din Romania au inceput sa se descompuna. De exemplu, in Bucuresti, care e un paradis energetic fata de restul tarii, RADET a debransat, scurt,

In plina vara, pe canicula, sistemele de termoficare din Romania au inceput sa se descompuna. De exemplu, in Bucuresti, care e un paradis energetic fata de restul tarii, RADET a debransat, scurt, dintr-o miscare, 625 de blocuri de la retea. Si in celelalte mari orase, pregatirea pentru iarna a regiilor de termoficare cuprinde debransarea marilor restantieri. Asa se intampla peste tot, din Targu Mures, unde 7.000 de familii au ramas fara apa calda, pana in Craiova. Necazul este ca aceste sisteme au fost proiectate sa functioneze ca un tot unitar. De aceea, orice amputare a unui membru mai mare sau mai mic al "organismului termic", fie ca e vorba de un apartament, bloc sau cartier, ii inrautateste parametrii de functionare si ii scade randamentul. Asta inseamna pentru ceilalti servicii mai proaste cu costuri mai mari, adica mai mult frig indurat la iarna si o intretinere tot mai mare. Simtind pericolul, zeci de mii de oameni din toata tara vor sa paraseasca sistemul care se scufunda, alegand solutia centralelor termice de apartament. In Bucuresti, ca sa folosim tot exemplul Capitalei, zilnic 200 de oameni stau la coada la debransari. In Brasov, numai in trei luni, peste 3.000 de apartamente au fost debransate, acestea adaugandu-se celor peste 15.000 debransate in anii trecuti. Dar Brasovul e un caz fericit. Alte orase, cum ar fi Baia Mare sau Dej, au renuntat complet la termoficarea centralizata, cetatenii de la bloc folosind, dupa caz, soba cu lemne, resoul sau gazele naturale. Practic, in acest moment, "abonatul" sistemului a ramas doar cetateanul mediu. Pe cei mai saraci ii debranseaza regiile, iar cei care pot economisi cateva zeci de milioane de lei pentru o centrala de apartament se debranseaza singuri. Unica speranta a celor ramasi in sistem pentru a opri tavalugul cu multe zerouri al intretinerii de la iarna e contorizarea, asa ca toti bat pe la usa primariilor, ca sa fie prinsi cat mai repede in program. In realitate, nimeni nu scapa de iarna. Dan Ioan Popescu, ministrul Industriilor, a declarat clar ca operatiunea de contorizare nu reprezinta o solutie pentru reducerea facturilor. Oricum, in ritmul in care se desfasoara, in Romania contorizarea se va incheia in zece ani. Pe termen lung, se anunta vremuri aspre si pentru posesorii de centrale de apartament. Centralele merg cu gaze naturale, iar mia de metri cubi de gaze s-a scumpit in mai, s-a scumpit in iulie si se va scumpi in septembrie, cand va ajunge aproximativ 120 de dolari. Majorarile de tarife nu se vor opri aici. Aderarea la Uniunea Europeana presupune adoptarea setului de legi si norme comunitare, dar inseamna, in primul rand, un sistem economic de referinta creat prin preturi comune pentru materiile energetice. Din acest motiv, peste Dunare, in Bulgaria, 1.000 mc de gaze costa deja 200 de dolari. Pentru ca 2004 e un an electoral, dupa fiecare scumpire, Guvernul pomeneste si de oaresce subventii pentru populatie. Dar ce subventii sa dai cand sistemul energetic e in criza? Din cauza nivelului scazut al Dunarii, centrala nucleara de la Cernavoda s-a inchis, ceea ce inseamna pierderi de o jumatate de milion de dolari pe zi. Seceta a golit si lacurile hidrocentralelor, grosul curentului producandu-se pe baza de carbune, cu costuri mari. Ca o bomboana pe coliva posibilei subventii pentru proprietarii de centrale termice a cazut si vestea ca Federatia Rusa, marele furnizor de gaze al Romaniei, a marit taxa vamala de export a gazelor de sase ori. Acelasi Dan Ioan Popescu a precizat ca nu se stie ce va insemna pentru Romania acest lucru, dar, stati linistiti langa caloriferele dumneavoastra, problema e in studiu. Apoi, cu subventie sau fara, pentru un posesor de centrala un vecin debransat inseamna un perete mai rece cu cateva grade care trebuie incalzit tot de el. In concluzie, spre deosebire de alte tari, Romania are petrol, carbune, gaze naturale, lacuri de acumulare, o centrala nucleara si o cronica criza energetica. Acest lucru se datoreaza lipsei de consecventa in singurul domeniu care isi merita numele de strategic, sectorul energetic. De exemplu, in vara, Adrian Nastase spunea ca microcentralele termice sunt "un fenomen deosebit de periculos". Aceste microcentrale dusmanoase pot duce la "situatii foarte grave, cum ar fi poluare, pericol de explozie, utilizarea nerationala a gazelor naturale si dezechilibrarea sistemelor centralizate de incalzire". Atunci, guvernul a vrut sa opreasca montarea centralelor. In fata protestelor populatiei, Executivul a renuntat la idee. Practic, in acest moment, in Romania nu se baga bani suficienti nici in reabilitarea sistemului de termoficare, nici intr-un sistem capabil sa asigure functionarea corecta a centralelor pe gaz metan. Dar, schimband politica energetica dupa cum bate vantul, o sa inghetam cu totii iarna, tinand in mana subventiile guvernului.