Terapeutica

Terapeutica

Odihna, panaceu al sistemului imunitar Stilul de viaţă modern, stresul cotidian contribuie la declanşarea multor afecţiuni. După eforturi psihice puternice (activitate intelectuală

Odihna, panaceu al sistemului imunitar

Stilul de viaţă modern, stresul cotidian contribuie la declanşarea multor afecţiuni. După eforturi psihice puternice (activitate intelectuală prelungită, însoţită de emoţii) se instalează, adesea, insomnia. Imposibilitatea de a adormi sau de a avea un somn suficient şi lipsa unei diete corespunzătoare cu eforturile depuse contribuie la agravarea acestei afecţiuni specifice omului modern.

Adesea auzim multe persoane din anturajul nostru lamentându-se că, de la o vreme, nu pot dormi. Specialiştii spun că în acest caz este vorba de o insomnie intermitentă (adică trecătoare, dar care se manifestă periodic). Boala nu trebuie ignorată, pentru că atrage după sine o serie de afecţiuni. Scăderea imunităţii ar fi un prim semnal cu efecte negative asupra întregului organism, urmat de alte necazuri: creşte riscul de apariţie a infecţiilor, a depresiilor şi a hipertensiunii arteriale.

În acelaşi timp, se accentuează oboseala şi scade randamentul profesional. În funcţie de activitatea pe care o desfăşoară, fiecare persoană are nevoie de un anumit timp pentru odihnă. În general, specialiştii consideră că sunt necesare opt ore de odihnă pentru a funcţiona sănătos, la capacitatea maximă. Cele 24 de ore ale zilei trebuie împărţite în trei etape: opt ore de somn, opt ore de odihnă activă şi opt ore de muncă.

Realizatorii unui studiu recent au tras un semnal de alarmă: riscul de deces a crescut de 1,8 ori la oamenii sănătoşi, care au dormit, doar şase ore pe noapte, comparativ cu cei care au respectat un grafic de odihnă de opt ore. De asemenea, s-a constatat că ora ideală de culcare trebuie să fie 23.00.

Remedii pentru a creşte speranţa de viaţă

Privarea de somn pe termen lung accentuează neliniştea. Persoanele care dorm puţin sunt mereu agitate şi în criză de timp din cauza restanţelor profesionale şi administrative care cresc proporţional cu acumularea oboselii. Fitoterapeutul Eugen Giurgiu consideră că stă în puterea celor care se confruntă cu insomnia să apeleze la remedii eficiente pentru îmbunătăţirea stării de sănătate. De aceea, în paralel cu tratamentul medicului de familie, le recomandă câteva remedii naturiste.

Dietoterapia. Iată un regim alimentar din care nu trebuie să lipsească unele legume şi fructe. Ţelina este un vechi remediu popular pentru scăderea tensiuniii arteriale. Ea conţine substanţe nutritive care liniştesc. O tulpină consumată seara, înainte de culcare, poate atrage un somn odihnitor. De asemenea, este foarte eficientă lăptuca fiartă sau crudă. Varza este o excelentă sursă de vitamine antioxidante A, C, E, combate stresul şi ridică moralul.

Alături de alte legume - ceapă, usturoi, cartofi şi dovleac -, varza luptă împotriva radicalilor liberi şi alungă agitaţia şi insomnia. Dintre fructe, nucile, merele, caisele şi piersicile induc un somn liniştit. Apiterapia. O lingură de miere, seara, este un somnifer foarte bun, ca şi o ceaşcă de lapte îndulcit cu miere, băut cu o jumătate de oră înainte de culcare.

Acelaşi efect calmant îl asigură şi un amestec de două linguri de oţet de mere cu puţină miere. Fitoterapia. Infuzia din frunze şi flori de roiniţă preparată dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml apă. Se consumă două căni pe zi, care asigură un efect calmant. Infuzia de mentă, preparată ca şi cea de roiniţă, se îndulceşte cu miere şi se bea înainte de culcare.

Busuiocul, sub formă de infuzie, 15 g frunze şi flori la un litru de apă, calmează stările nervoase şi induce somnul liniştit. Această cantitate se bea de-a lungul unei zile. Infuzia de tei şi mentă, realizată din cantităţi egale de plantă, se recomandă seara, la culcare. Mai multe plante, amestecate în părţi egale (muşeţel, coada şoricelului, sunătoare, busuioc) se infuzează într-un litru de apă.

Se beau trei-patru căni pe zi. Infuzia din conuri de hamei - o linguriţă la 250 ml apă - se administrează seara. E indicat şi siropul preparat din flori de muşeţel (100 g), mentă, păducel (20 g), 1 kg de zahăr şi puţină scorţişoară.