Tehnologia loviturii de stat

Desen realizat de Vali Ivan

Evenimentele petrecute în Parlament în ultimele două zile au aerul unei lovituri de stat „de catifea, pregătită minuţios prin concertarea acţiunilor între Guvern şi majoritatea parlamentară, astfel încât să ofere o aparenţă de legalitate.

Analiza paşilor efectuaţi de către Guvern şi de majoritatea parlamentară ne permit acum să desluşim mecanismele prin care o serie de instituţii ale statului au fost puse în imposibilitate de a acţiona, astfel încât scopul politic prioritar, înlăturarea preşedintelui ţării, să poată fi atins fără riscul de a fi împiedicat de alte proceduri legale.

1 Primul pas efectuat, care se va dovedi crucial în derularea evenimentelor, a fost transferul Monitorului Oficial de la Parlament la Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă.  Decizia a fost luată în şedinţa de guvern de miercuri, 27 iunie, şi publicată în Monitorul Oficial de sâmbătă, 30 iunie.

2 Parlamentul decide convocarea unor sesiuni extraordinare pentru perioada luni, 2 iulie - vineri, 6 iulie. Pe 2 iulie, se publică în Monitorul Oficial ordinele de zi ale primei zile de sesiuni extraordinare. Pentru plenurile reunite sunt prevăzute în agendă, pentru ora 10.00, numirea noilor şefi ai televiziunii şi radioului publice, precum şi prezentarea, de către primul ministru, a raportului privind participarea sa la summitul Consiliului European de la Bruxelles. Sesiunile Camerelor separate sunt programate pentru ora 16: la Camera Deputaţilor sunt prevăzute a se discuta 6 acte normative, iar la Senat nu mai puţin de 50.

3 Luni dimineaţă, la prima oră, Birourile Permanente ale celor două Camere se întrunesc ad-hoc şi propun pe loc convocarea unei noi sesiuni extraordinare, pentru ora 14.00, având pe ordinea de zi discutarea raportului Comi­siilor juridice privind revocarea Avocatului Poporului. Comisiile juridice încă nu erau reunite, încă nu exista niciun raport, dar convocarea sesiunii, cu tot cu ordinea de zi, era deja publicată în Monitorul Oficial de la ora 10.00.

4 Comisiile juridice adoptă un raport în care îl acuză pe Avocatul Poporului că a încălcat legile ţării şi Constituţia, iar plenurile reunite votează acest raport.

Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, este demis, deşi nicio instanţă judecătorească nu a stabilit vinovăţia sa. Vinovăţia a fost stabilită prin vot politic. Miza schimbării Avocatului Poporului a fost faptul că este singurul care poate contesta la Curtea Constituţională, imediat ce sunt emise, ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.

Preşedintele şi parlamentarii le pot contesta doar după ce ordonanţele vin în Parlament şi sunt aprobate prin legi. Parlamentul l-a numit interimar ca Avocat al Poporului pe fostul PSD-ist Valer Dorneanu, până atunci adjunct al Avocatului Poporului. Legea de organizare a acestei instituţii nu prevede nicăieri această procedură de numire a unui înlocuitor  al Avocatului Poporului.

5 Biroul Permanent al Senatului decide, prin votul majorităţii USL, organizarea unei sesiuni extraordinare, cu începere de la ora 17, având ca unic punct pe ordinea de zi revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, Vasile Blaga. Curtea Constituţională a decis în patru rânduri că preşedinţii celor două Camere nu pot fi revocaţi decât la solicitarea grupurilor parlamentare care i-au propus. Iar regulamentul Senatului prevede că numai preşedintele acestei Camere poate convoca sesiuni extraordinare.

Vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru (PSD), preia atribuţiile preşedintelui şi transmite secretarului general al Senatului decizia Biroului Permanent, cu scopul de a o trimite spre publicare la Monitorul Oficial. Secretarul general Ion Vărgău, fost senator PSD, se conformează. Convocarea apare în Monitorul Oficial la 16.10, cu doar 50 de minute înainte de începerea şedinţei. Plenul Senatului votează revocarea lui Vasile Blaga din funcţia de preşedinte al Senatului şi numirea în această funcţie a lui Crin Antonescu.

6 Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor decide, prin votul majorităţii USL, convocarea unei sesiuni extraordinare, cu începere de la ora 18, având ca unic punct pe ordinea de zi revocarea din funcţie a preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Curtea Constituţională a decis în patru rânduri că preşedinţii celor două Camere nu pot fi revocaţi decât la solicitarea grupurilor parlamentare care i-au propus. Iar regulamentul Senatului prevede că numai preşedintele acestei Camere poate convoca sesiuni extraordinare.

Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, preia atribuţiile preşedintei şi transmite secretarului general decizia Biroului Permanent, cu scopul de a o trimite la Monitorul Oficial. Secretarul general Gheorghe Barbu, fost deputat PDL, refuză să se conformeze, întrucât convocarea nu purta semnătura preşedintei Anastase, ci a vicepreşedintelui Iordache.

La ora 19, plenul Camerei Deputaţilor se afla deja în sesiune extraordinară, deşi convocarea încă nu era publicată în Monitorul Oficial. Roberta Anastase declară închise lucrările sesiunii, dar majoritatea USL rămâne să-i dezbată revocarea. Biroul Permanent se întruneşte din nou şi, în virtutea faptului că secretariatul general al Camerei este în subordinea sa, împuterniceşte pe secretarul general adjunct să trimită documentul la Monitorul Oficial.

Secretarul general adjunct Marian Enache, fost senator PSD, se conformează. Convocarea se publică abia la ora 21.10, având drept oră de începere oficială ora 21.15. Deputaţii erau deja în şedinţă şi votează imediat revocarea Robertei Anastase şi înlocuirea sa cu deputatul PSD Valeriu Zgonea.

7 Miercuri dimineaţă, la ora 11, premierul Victor Ponta declară la începutul şedinţei de guvern că Executivul nu a fost implicat sub nicio formă în evenimentele petrecute cu o zi înainte la Parlament şi, luând act de unele îngrijorări exprimate de lideri politici occidentali, dă asigurări ferme că Guvernul nu va lua niciun fel de măsuri împotriva Curţii Constituţionale. Îl mandatează pe ministrul Justiţiei să retragă toate sesizările de incompatibilitate pe care le-a adresat Agenţiei Naţionale de Integritate şi având drept subiecţi magistraţi ai Curţii Constituţionale.

O oră mai târziu, fără să fi fost înscrisă pe ordinea de zi, Guvernul adoptă o ordonanţă de urgenţă prin care scotea de sub controlul constituţional hotărârile Parlamentului. Ordonanţa e publicată cu prioritate în Monitorul Oficial.

8 Miercuri, 4 iulie. Abia după publicarea ordonanţei de urgenţă care restrângea competenţele Curţii Constituţionale sunt publicate şi hotărârile de revocare ale preşedinţilopr celor două Camere, astfel încât acestea să nu mai poată fi contestate la Curtea Constituţională. Majoritatea USL elaborează documentul pe baza căruia se va supune la vot suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.