Teheranul isi suspenda programul de fabricare a uraniului imbogatit

In schimb, Coreea de Nord anunta ca isi va intari "capacitatea de intimidare militara"

Amenintarile deschise ale Pentagonului, care au fost lasate deliberat sa "transpire" in presa occidentala, concomitent cu presiunile exercitate de Uniunea Europeana, par a-si fi facut efectul: televiziunea iraniana a anuntat ieri ca programul Teheranului de imbogatire a uraniului - componenta indispensabila a fabricarii unor arme nucleare - a fost suspendat. Luni era ultima zi cand Iranul urma sa dea un raspuns propunerii prezentate inca de luna trecuta de catre cele trei tari ale U.E. - Marea Britanie, Franta si Germania - potrivit careia, in schimbul incetarii programului de fabricare a uraniului imbogatit, Teheranul urma sa primeasca anumite cantitati de combustibil nuclear pentru cele doua reactoare ale sale in curs de constructie (de la Isfahan si Natanz). Scopul declarat al acestor reactoare este pasnic (furnizarea de energie electrica), dar ele se pot lesne converti la scopuri militare, in cazul cand ar produce uraniu imbogatit. Suspendarea programului existent in acest sens a fost salutata cu satisfactie de directorul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA), Mohamed ElBaradei, ca "un pas in directia cea buna", ceea ce inseamna ca agentia va renunta la amenintarea de a sesiza Consiliul de Securitate al ONU pentru incalcarea de catre guvernul de la Teheran a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare. Nu neaparat aceasta amenintare pare a fi jucat, insa, rolul central in decizia Iranului, ci dezvaluirea "intamplatoare" de catre surse americane anonime a planurilor Pentagonului de a neutraliza intentiile iraniene prin bombardarea nu numai a instalatiilor sale nucleare (eventual cu sprijinul Israelului), dar si a "unor obiective politice si militare", inclusiv edificii guvernamentale, cu scopul de a provoca, astfel, rasturnarea regimului teocrat de la Teheran. Tot "intamplator", la reuniunea de la Santiago de Chile a APEC (Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific), presedintele Bush avertiza Iranul ca "preocuparea Americii fata de aceasta problema este foarte serioasa". Asemenea amenintari si avertismente nu au ramas, cum se vede - cel putin deocamdata - fara ecou. De altfel, se pare ca alarmate au fost nu numai autoritatile de la Teheran, ci si cele de la Londra, Paris si Berlin "profund ingrijorate", dupa cum scrie saptamanalul britanic Observer, de posibilitatea crearii unui nou focar de razboi, dupa cele din Afganistan si Irak. Momentan aplanat, dupa cat se pare, dosarul nuclear iranian vine sa puna din nou in lumina primejdia reala a proliferarii nucleare. Nu de mult, directorul AIEA declara ca nu mai putin de 40 de state au posibilitatea sa construiasca o bomba nucleara, in cazul cand ar dori acest lucru. Evident, o asemenea diseminare a armamentului nuclear ar inlesni organizatiilor teroriste sa puna mana pe astfel de dispozitive cu toate consecintele terifiante ce ar decurge de aici. Inca de pe acum, in afara celor cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franta, China), mai dispun de arme nucleare Israelul, India si Pakistanul si, dupa toate probabilitatile, Coreea de Nord. Washingtonul e tot mai preocupat de proiectele nucleare ale Phenianului, la reuniunea APEC Bush somand din nou autoritatile nord-coreene sa renunte la aceste proiecte. Phenianul a raspuns sfidator ca, dimpotriva, isi va intari "capacitatea de intimidare militara", respectiv arsenalul atomic. Daca impasul nuclear irakian a fost depasit, macar temporar, cel nord-coreean e departe de rezolvare, fiind prima incercare la care e supusa politica externa americana mai taioasa, adoptata dupa realegerea lui Bush. Pentru ca sustinerea concomitenta a mai multor interventii militare in diferite regiuni ale lumii nu e o treaba usoara nici pentru o superputere ca America.