Teheranul - gata sa revina la fundamentalismul strict

Reformistii au boicotat scrutinul

In Iran au avut loc, ieri, alegeri legislative al caror rezultat ar putea determina una dintre cele mai importante rasturnari politice din tara in ultimii sapte ani, de la venirea la putere a reformistilor. Acestia ar putea pierde cu aceasta ocazie controlul asupra republicii islamice, in favoarea conservatorilor ultrareligiosi. Alegerile s-au desfasurat pe fondul unei puternice crize politice, cea mai grava de dupa Revolutia Islamica din 1979, declansata la 11 ianuarie a.c. de respingerea de catre Comisia de control electorala a Consiliului Gardienilor Constitutiei a 3605 candidaturi ale reformatorilor, in special membri ai Frontului Participarii si o serie de personalitati liberale ale tarii. Desi, incepand cu 20 ianuarie, au fost acceptate cateva sute de candidaturi initial respinse, climatul politic din tara a ramas unul tensionat. Recent, doua ziare au fost inchise pentru ca au publicat o scrisoare deschisa a deputatilor reformisti, adresata liderului spiritual suprem, ayatollahul Ali Khamenei, in care acestia criticau faptul ca ayatollahul a incuviintat continuarea procesului electoral, in ciuda convingerii generale ca alegerile nu vor fi nici libere, nici corecte. Cele 46 de milioane de iranieni cu drept de vot au avut de ales 290 de deputati din cele 5.627 de candidaturi acceptate de forurile conservatoare. Principalul partid reformator, Frontul Participarii, condus de Mohamad Reza Khatami, fratele actualului presedinte, a anuntat insa de la inceputul acestei saptamani ca va boicota scrutinul de vineri. Studentii iranieni au manifestat si ei la inceputul lunii februarie, solicitand populatiei sa boicoteze votul, iar Shirin Ebadi, laureata a Premiului Nobel pentru Pace in 2003, a anuntat ca nu va participa la vot. In aceste conditii, sondajele dinaintea scrutinului anticipau o prezenta la urne de maximum 30 la suta. O alta formatiune reformatoare, Asociatia Clericilor Combatanti, apropiata presedintelui Khatami, desi evocase posibilitatea neparticiparii la scrutinul din 20 februarie, a participat in final la alegeri. Campania electorala contrasteaza puternic cu cea de acum patru ani, cand zidurile erau tapetate cu afise si sloganuri electorale, in timp ce alegerile parlamentare captivau o tara care credea ca cimenta astfel o agenda solida a reformei. Sperantele intruchipate de presedintele Khatami nu s-au materializat insa, intrucat, in ciuda victoriei rasunatoare a politicienilor de orientare mai liberala, statul a continuat sa fie controlat de liderii radicali religiosi. Acum, putinele libertati castigate in ultimii ani, cum ar fi chiar posibilitatea de a protesta deschis impotriva "loviturii parlamentare" a conservatorilor sau relaxarea unor restrictii in privinta imbracamintii pe care trebuie sa o poarte femeile, ar putea fi amenintate de revenirea la putere a liderilor ultrareligiosi. Acestia si-au anuntat de exemplu intentia de a interzice televiziunea prin cablu, o distractie extrem de populara in Iran. Legislativul iranian, Majlis ye-Shura-ye-Eslami (Adunarea Consultativa Islamica), unicameral, are 290 de membri, alesi pentru un mandat de patru ani. Teheranul este reprezentat in legislativ de 30 de deputati. Cinci locuri sunt rezervate minoritatilor religioase recunoscute de stat.