Teatrul Naţional cade la cutremur

Există 29.425 de monumente în România. 60% din acestea au probleme mari şi se pot fisura sau chiar prăbuşi la un cutremur mai serios. În regiunile din exteriorul arcului carpatic se află cel

Există 29.425 de monumente în România. 60% din acestea au probleme mari şi se pot fisura sau chiar prăbuşi la un cutremur mai serios. În regiunile din exteriorul arcului carpatic se află cel mai puternic focar de cutremure, care creşte gradul de risc pentru degradarea monumentelor, mai ales în zona Vrancea şi Muntenia.
În Bucureşti, pe lista monumentelor încadrate în clasa I de risc seismic se află mai multe imobile, a căror prăbuşire ar constitui un pericol major pentru cetăţean. Numeroase clădiri din Capitală au fost clasate ca monumente istorice, pe baza criteriilor de: arhitectură, vechime, relevanţă istorică. Unele sunt locuite, în altele se desfăşoară activităţi culturale. Este cazul imobilului de pe strada Victor Eftimiu 9, construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în care a trăit scriitorul Victor Eftimiu. şi cinematograful Patria, care ţine pe umeri 30 de apartamente, poate deveni ruină în doar câteva secunde. Nici teatrele Nottara şi Foarte Mic nu se ţin prea bine pe picioare, fiind alipite unor construcţii din anii 1940 şi 1905. La un cutremur mai serios, de peste 7 grade, monumentele pot deveni... istorie.
Ion Caramitru îşi exprima, anul trecut, îngrijorarea, spunând că Teatrul Naţional este într-o situaţie gravă din punct de vedere al solidităţii clădirii, care nu este "garantată" din punct de vedere seismic. Delia Mucică, secretar general la Ministerul Culturii, a făcut luna aceasta o afirmaţie cutremurătoare, spunând că, la un seism mai serios, oamenii veniţi la spectacol ar putea rămâne blocaţi în sală.
Dan Stoichiţescu, directorul adjunct administrativ al Teatrului Naţional, este la fel de neliniştit, însă afirmă că nu sălile în care se susţin reprezentaţii sunt în pericol. "Corpurile în care se desfăşoară activităţi administrative şi atelierele, unde îşi desfăşoară activitatea 200 de angajaţi, sunt cele mai fragile şi pot fi mai serios afectate. Clădirea TNB a fost proiectată acum 40 de ani şi nu respectă normele de după `77. Ar fi normal să se facă reconsolidări. Avem nevoie de peste 20 milioane de euro pentru a pune totul la punct, în maximum trei ani", ne-a declarat Dan Stoichiţescu.
178 miliarde de lei vechi pentru restaurări
În 1990, Ministerul Culturii înfiinţa un program de restaurare a monumentelor, cu rezultate slab vizibile, din cauza bugetului pipernicit, de 10 miliarde de lei vechi. Pentru anul 2006 a fost prevăzut un buget de 170 miliarde de lei vechi, cu opt miliarde mai mult decât în 2005, dar, ţinând cont de inflaţie, banii au fost mai puţini de la an la an. Pentru reconsolidarea şi restaurarea tuturor monumentelor cu probleme ar fi nevoie de 290 miliarde de lei vechi, însă "pacienţii" trebuie ţinuţi în viaţă cu puţin peste jumătate din această sumă. Ministerul şi-a propus să restaureze anul acesta 204 obiective.
Instituţii culturale cu probleme
Unul dintre cele mai afectate monumente din judeţul Neamţ este turnul Bibliotecii "George Radu Meliodon". Primăria nu are bani să reabiliteze clădirea, pericolul prăbuşirii turnului fiind iminent. Într-o situaţie la fel de gravă se află şi Palatul Cultural "Teodor Costescu" din Drobeta-Turnu Severin, care are mai multe probleme la structura de rezistenţă şi acoperiş. Cei mai mulţi bani se vor duce anul acesta către monumentele care au nevoie de o consolidare serioasă: Teatrul Naţional din Caracal, Muzeul de Istorie şi Etnografie din Huşi, Muzeul de Artă din Timişoara - Palatul Baroc, Castelul Huniazilor de la Hunedoara, Muzeul de Artă din Dr. Turnu Severin, Casa de la Mărţişor a lui Arghezi.
De ce se află monumentele în pericol?
Nu întotdeauna atunci când s-au construit s-au făcut studii pentru a se vedea dacă terenul va fi alunecos sau dedesubt sunt mine de sare care pot produce prăbuşiri. Neîntreţinerea la timp a monumentelor istorice este o altă problemă. O altă cauză a degradării este diferenţa de temperatură de 70 de grade Celsius între vară şi iarnă, zecile de cicluri îngheţ-dezgheţ şi atacul climei afectând puternic monumentele. Mai există şi unele acte de vandalism, făcute chiar de proprietari, care, după retrocedare, le lasă în mod voit în părăsire.