Tarul Putin in campanie de "cucerire" a Orientului Mijlociu

Aflata intr-o evidenta stare de soc diplomatic dupa evenimentele din partea europeana a CSI, Rusia cauta sa compenseze "pierderile" politice prin recastigarea influentei in Orientul Mijlociu. In acest

Aflata intr-o evidenta stare de soc diplomatic dupa evenimentele din partea europeana a CSI, Rusia cauta sa compenseze "pierderile" politice prin recastigarea influentei in Orientul Mijlociu. In acest scop, presedintele Vladimir Putin intreprinde un turneu diplomatic in regiune, Cairo si Ierusalimul fiind principalele escale. Dincolo de importanta imediata, cele doua vizite au si o puternica semnificatie istorica. Daca in ceea ce priveste Egiptul, Putin este primul lider al Rusiei care viziteaza aceasta tara dupa Nikita Hrusciov, in 1964, pentru Israel, venirea presedintelui Rusiei este o premiera. In urma convorbirilor de la Cairo, Putin si Hosni Mubarak au semnat o declaratie comuna in care se afirma dorinta celor doua tari de a pune in practica o serie de proiecte economice de anvergura, in cadrul nou-createi Comisii interguvernamentale de colaborare tehnica si stiintifica. La sfarsitul intrevederii de la Cairo, in cadrul conferintei de presa sustinuta cu liderul egiptean, presedintele Putin a facut si o declaratie politica importanta afirmand ca "democratia nu este produs pentru export dintr-o tara in alta", deoarece, "imediat cum se transforma in produs de export, devine un instrument pentru atingerea scopurilor unei parti in detrimentul alteia". Critica, mai mult decat evidenta la adresa politicii americane in spatiul arab, face parte din strategia Rusiei de a contrabalansa influenta absoluta americana in Orientul Mijlociu, oferind tarilor zonei un eventual depozitar al intereselor lor specifice. Convorbirile pe care presedintele rus le-a avut, in Israel, cu premierul Ariel Sharon si presedintele Moshe Katzav, desi marcate de evidente divergente, au avut si cateva rezultate concrete imediate. La sfarsitul intrevederii, cei doi presedinti au semnat o declaratie comuna in care se afirma dorinta celor doua tari de a colabora in problemele fundamentale, pe primul loc fiind lupta impotriva terorismului si pacificarea Orientului Mijlociu. Nu au lipsit nici gesturile de benevolenta din partea liderului rus, acesta anuntand in timpul conferintei comune de presa cu presedintele Israelului, Moshe Katzav, ca a interzis exportul catre Siria a rachetelor cu raza medie de actiune "Iskander". "Militarii nostri intentionau sa exporte in Siria sistemul Iskander, a spus presedintele Putin, dar am oprit aceasta operatiune. Nu vrem sa se spuna ca ne purtam iresponsabil. Noi tinem cont de ingrijorarile si de dorintele partenerilor nostri si facem totul sa nu afectam echilibrul din regiune." Ceea ce poate fi interpretat ca o concesie minora facuta Israelului, ascunde si un avertisment indirect al Rusiei. Stoparea exporturilor armamentului de inalta tehnologie in Siria este doar o masura provizorie si nu una permanenta. De altfel, declaratia lui Putin in favoarea pastrarii unui echilibru in Orientul Mijlociu arata ca este posibila o revenire asupra acesteia. Reluarea exporturilor catre Siria depinde si de intentiile Israelului de a-si intari potentialul militar, mai ales cel nuclear. In viziunea Rusiei, pastrarea echilibrului inseamna stoparea preponderentei oricarei puteri locale, in fapt, o stare de incertitudine ce face indispensabila interventia marilor puteri.