Ţăranii au dat cozonacul de casă pe cel din magazin

Sătenii cred că e mai comod să cumpere din "supermarketul" de pe uliţă decât să piardă timpul în bucătărie, pentru a pregăti bucatele tradiţionale

tipic coloşilor de la oraş. Cumperi acum, plăteşti la anul sau primeşti un cadou pentru fiecare produs luat. Aşa arată ofertele, cu doar câteva zile înainte de integrare, în satele româneşti.
Ascunse între case, pe după garduri sau pâlcuri de copaci, de-a lungul uliţelor prăfuite, magazinele săteşti, minuscule, fac călătorului cu "ochiul". Ne răsare la un moment dat în cale o clărire pătrăţoasă. Suntem în comuna Bărăganul, din judeţul Brăila. Un bărbat tânăr ne întâmpină la intrare, văzând că nu suntem din părţile acelea. E chiar proprietarul, Marcel Fornea. Într-un spaţiu mic sunt masate mărfuri de toate felurile, de la jucării şi dulciuri, săpunuri ori ţigări, până la mezeluri, fructe, legume, conserve şi băuturi de toate felurile. Vorbim de Sărbători. "Am adus marfă multă", ne spune şeful, care şi-a deschis afacerea abia la începutul acestui an. Clienţii sunt aşteptaţi cu cea mai tentantă ofertă. "Omul ia marfa acum, dar va plăti anul viitor, în ianuarie", auzim de la patron.
"Banca" din caiet
Sărăcia de la sat îi obligă pe patroni să-şi atragă clienţii prin metoda plăţii în rate. "Mulţi au pensii mici, de agricultori. Nu e de muncă pentru tineri. Bătrânii îşi plătesc datoriile. Tinerii uită să plătească. Cei care nu plătesc la timp nu mai iau pe datorie", ne zice omul de afaceri. Sunt ţărani care au acumulat deja câteva milioane bune ca datorie la magazin. "Lumea a început să cumpere de toate. Chiar şi mezeluri. Am în fiecare zi între 20 şi 40 de clienţi. E scump să creşti animale sau păsări în curte. Scapi mai ieftin dacă iei marfa din magazin", ne povesteşte bărbatul cum se schimbă obiceiurile la ţară. Nu trebuie să faci credit pentru cumpărăturile plătite în rate. Singura "bancă" e caietul unde sunt trecuţi clienţii.
"Super Sătesc Magazin"
Drumul ne duce până în comuna Andrăşeşti, din judeţul Ialomiţa. Găsim aici planuri mari pentru ceea ce va însemna comerţul sătesc în România europeană, cea de după 1 ianuarie 2007. Amplasat strategic, la şosea, suficient de mare ca să-ţi sară imediat în ochi, se prezintă clienţilor sub titulatura "Super Sătesc Magazin". Administratorul magazinului are planuri mari pentru anul viitor. "Vreau să renovez totul şi să fac un sistem tip supermarket, ca la oraş, cu autoservire şi case de marcat", spune Ionel Frunză. El se gândeşte chiar să monteze în magazin camere de luat vederi, ca să-i descurajeze pe hoţi. Dar comerţul modern nu include şi vânzarea pe datorie, consideră gazda noastră, aşa că s-a gândit la alte metode ca să-şi atragă clienţii. "Avem alt mod de promoţie. Clientul poate să primească diferite lucruri pentru marfa cumpărată, acum, de Sărbători", conchide omul nostru.
"Mai bine iau de-a gata"
Am trăit s-o vedem şi pe asta. Nu mai fac ţărăncile cozonaci acasă, în cuptor. Ce plăcinte? De unde bucate preparate după tradiţie? Nici pomeneală! De la magazin se ia acum totul. Am vorbit cu oameni de toate vârstele despre shoppingul sătesc. "Sunt mai buni cârnaţii de la magazin". "Plătesc datoria pe 15 ianuarie". "Muncă multă şi nu merită. Mai bine iau de-a gata". "Am luat şi eu o sticlă de rachiu american. E bun". "Cozonacii de la fabrică sunt mai buni". "Sunt faini cartofii ăştia la pungă, cipse, cum le zice". "Săpunul ăla care curge miroase mai bine decât ăla făcut în casă". "Ne europenizăm şi noi". "Eu ştiu ce înseamnă marfa de la europeni, că-mi aduce băiatul meu tot felul de lucruri din Italia". "Salam italian şi mere greceşti. Ne-am modernizat, nenică".