Tăierile masive de păduri au dus la fenomene meteorologice extreme

Dacă în cazul inundaţiilor de-a lungul Dunării nu s-a înregistrat nicio victimă, deşi situaţia critică a ţinut mai bine de o lună, câteva zile de ploi torenţiale au provocat

Dacă în cazul inundaţiilor de-a lungul Dunării nu s-a înregistrat nicio victimă, deşi situaţia critică a ţinut mai bine de o lună, câteva zile de ploi torenţiale au provocat inundaţii-fulger şi au lăsat în urmă nouă morţi şi şase persoane dispărute. Despre aceste fenomene extreme ne-a vorbit Ion Sandu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
- Cât de frecvente vor fi aceste fenomene extreme?
- Frecvenţa mare a acestor puncte izolate, restrânse, dar cu precipitaţii foarte însemnate s-a remarcat încă de acum o lună. Intensitatea mare pe zone restrânse este neobişnuită, în comparaţie cu alţi ani. Va fi o caracteristică a verii, pentru că atunci când se manifestă o lună de zile la fel este mare probabilitatea să se manifeste şi în celelalte două. În această vară, în iulie, august şi chiar septembrie, vor fi cantităţi mai mari de precipitaţii în Banat, Crişana, Maramureş şi Nordul Moldovei. Restul teritoriului va fi mai ferit.
- Care ar fi explicaţia?
- Ne întoarcem de fiecare dată la explicaţii de genul schimbărilor climatice, dar nu putem să neglijăm nici orografia locală. Lucrurile sunt înrăutăţite de tăierile masive de păduri, dar trebuie analizat la faţa locului care este situaţia acolo. Trebuie să vedem ce suprafaţă a dispărut, pentru a putea spune de ce apar aceste fenomene atât de frecvent în Bistriţa sau în Munţii Orientali.
- Argumentul schimbărilor climatice pare a fi scuza pentru orice se întâmplă din punct de vedere climatic?
- Acest argument nu cade în derizoriu dacă îl cuplăm cu alte probleme. În orice caz, un singur motiv nu poate fi invocat. E limpede că există schimbări climatice la nivel global, dar există un model de manifestare la scară locală, în funcţie de specificul zonei.
- Cum se poate feri lumea de aceste inundaţii rapide?
- La avertizări cu trei ore sau cu o oră înainte, nici măcar autorităţile nu mai au timp să anunţe populaţia sau să acţioneze conform unui plan strategic bine stabilit înainte. În cazul acesta, populaţia trebuie să asculte emisiunile radio, să fie foarte atentă la ce se întâmplă şi la cantităţile de precipitaţii care vor cădea. Dacă publicul nu se uită şi nu-şi ia măsuri de protecţie, nu poate să-l protejeze nimeni.
- De ce sunt mai periculoase aceste fenomene?
- Una este să fie anunţat cu o lună de zile că vine apa mare, iar viitura vine în două-trei zile, şi alta este să se producă o viitură rapidă. Nu ai timp de reacţie. Nu este de vorba nici de mobilizarea autorităţilor, ci depinde de fiecare om în parte, să-şi ia măsuri de protecţie, să fie informat despre ceea ce s-ar putea întâmpla şi să ia în seamă avertizările.