Tăieri ilegale în Parcul Natural "Munţii Maramureşului"

Aproximativ opt hectare de pădure aflată în arie protejată au fost rase de pe faţa pământului. Suprafaţa a fost astfel văduvită de sute de copaci bătrâni În Parcul Natural Munţii

Aproximativ opt hectare de pădure aflată în arie protejată au fost rase de pe faţa pământului. Suprafaţa a fost astfel văduvită de sute de copaci bătrâni

În Parcul Natural Munţii Maramureşului, proprietarii pădurilor taie arbori după bunul plac, deşi legea interzice acest lucru.

Statul se obligă să-i despăgubească pe proprietarii fondurilor forestiere aflate în zone de protecţie integrală. Totuşi, niciun maramureşean proprietar de pădure în arie protejată nu a fost încă despăgubit, iar arborii sunt în continuare tăiaţi.

Sesizare fără răspuns

Conducerea Parcului Natural Munţii Maramureşului a sesizat Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) că în "zonele de protecţie integrală" au fost defrişate circa 7 - 8 hectare de pădure.
Suprafeţele se află în proprietatea unor persoane fizice şi în jurisdicţia Ocolului Silvic Ruscova, respectiv sub parcela 159B din Unitatea de Producţie III, Repedea.

"Noi am sesizat ITRSV şi Direcţia Silvică Baia Mare despre tăierile ilegale pe care le-am constatat încă din luna mai, însă nu am primit până acum niciun răspuns referitor la măsurile luate", spune Costel Bucur, directorul Parcului Natural Munţii Maramureşului. În urma sesizării, ITRSV a efectuat un control în zonă, însă rezultatele acestuia se lasă încă aşteptate.

Zonele protejate, neclar delimitate

Tot ITRSV a trimis patru specialişti care aveau rolul ca în trei zile să verifice situaţia zonelor de protecţie integrală din întreg parcul.

"Suprafaţa acestor zone este de peste 18.000 de hectare, iar cei patru ingineri veniţi în control nu aveau cum să verifice această suprafaţă în trei zile, mai ales că aceste zone sunt în vârful munţilor, şi era, practic, imposibil să facă acest lucru. Ei au fost acolo, au văzut cât au apucat şi au spus că zonele acestea de protecţie nu sunt bine delimitate, deci au aruncat, într-un fel, vina tot pe noi, cei care am făcut sesizarea", mai spune directorul parcului.

Conform acestuia, zonele de protecţie sunt cunoscute, însă delimitarea lor precisă nu poate fi finalizată până după terminarea planului de management la care se lucrează în prezent.

"Noi nu putem trasa încă limitele zonelor de protecţie integrală, deoarece s-a convenit cu Ministerul Mediului că asta se va face doar după aprobarea planului de management", a mai precizat Bucur.

Inspectorul-şef al ITRSV, Gheorghe Moale, a declarat că sesizările conducerii Parcului Natural Munţii Maramureşului sunt încă verificate de angajaţi. Raportul final nu a fost elaborat, dar rezultatele acestuia vor fi date publicităţii imediat ce vor fi gata.

Despăgubirile se lasă aşteptate

Proprietarii pădurilor aflate în zonele de protecţie integrală nu le pot exploata, însă legea prevede că aceştia vor fi despăgubiţi, putând primi până la 200 de euro pe an, pentru un hectar de teren. Cu toate acestea, lucrurile se mişcă greu, iar banii vin şi mai greu. "Proprietarii au fost informaţi prin ocoalele silvice şi prin întâlnirile pe care le-am avut cu ei despre faptul că pot fi despăgubiţi pentru inconvenientul de a nu-şi putea exploata proprietatea.

De la începutul anului s-au depus zeci de cereri pentru despăgubiri la ITRSV, pentru că prin ei se fac aceste despăgubiri. Până acum însă, niciunul nu a primit vreun leu", mai spune Costel Bucur.

Proprietarii au fost informaţi prin ocoalele silvice şi prin întâlnirile pe care le-am avut cu ei despre faptul că pot fi despăgubiţi pentru inconvenientul de a nu-şi putea exploata proprietatea.
Costel Bucur,
directorul Parcului Natural Munţii Maramureşului

Exploatări iraţionale la Rica şi Poieni

Cazul de la Repedea nu este singurul, deoarece, spune directorul parcului, în deplasările angajaţilor săi în teren s-au mai descoperit numeroase asemenea situaţii, în care proprietarii pădurilor exploatează lemnul cu încălcarea legii

Au mai fost sesizate tăieri de arbori şi la Unitatea de Producţie (UP) III Rica şi la UP 4 Poieni şi altele

Nu se poate estima, dar cu siguranţă sunt sute de metri cubi de lemn tăiat

Conform legii, reîmpăduririle suprafeţelor de teren aflate în proprietatea privată se fac pe cheltuiala proprietarului

Defrişările distrug habitatele unor specii

Statutul de zonă de protecţie integrală limitează sever activităţile ce pot avea loc în astfel de perimetre. Acestea se rezumă în principal la turism, cercetare şi păşunat. Conform datelor, din cele peste 18.000 de hectare de teren protejat, peste 12.000 sunt păduri, iar restul păşuni.

Păşunatul are chiar un efect benefic, spun specialiştii, deoarece există unele specii de plante pentru care păşunatul are rol în menţinerea lor.

Defrişările acestor arii însă distrug habitatele unor specii de plante şi animale, dar şi peisajul, iar riscul inundaţiilor şi al alunecărilor de teren creşte. În plus, debitele cursurilor de apă devin foarte fluctuante, în special când e vorba de ploi de mică intensitate.

"Dacă ploaia e de intensitate mare, nu mai contează dacă este pădure sau nu, pentru că oricum are loc şiroirea. Dar la o ploaie de intensitate mică, pădurea are capacitatea să reţină în coronament uneori întreaga ploaie. Pe urmă, apa se scurge uşor, alimentează solul, iar izvoarele au debit constant.

Dar dacă nu e nimic ca să reţină apa, totul merge în râu şi rezultă turbulenţe, care sunt vătămătoare şi pentru ihtiofaună (peşti), iar debitele râurilor devin foarte fluctuante şi periculoase pentru tot ce se află în aval", explică directorul Costel Bucur.

Suprafeţele parcului, în cifre

Parcul Natural Munţii Maramureşului a fost înfiinţat în 2004 şi se întinde pe o suprafaţă de 133.354 hectare, din care 18.769 hectare sunt strict protejate prin lege. Din această suprafaţă, 720 hectare aparţin persoanelor fizice, conform datelor .